Category: ssm

bookmark_borderInspectia muncii in Romania vs Italia: cat de eficiente sunt controalele

Posted on by Bianca Stejerean

Cand vine vorba de drepturile angajatilor si respectarea normelor de munca, Inspectia Muncii are un rol esential. Este “politia muncii”, cum ii se mai spune neoficial, responsabila sa verifice faca angajatorii respecta legea  – de la contracte de munca la conditii de siguranta. Dar cat de eficienta este aceasta institutie in Romania comparativ cu Italia? Raspunsul e unul cu nuante.

Romania: mai multe nereguli, putine resurse

In Romania, Inspectia Muncii are in spate o munca titanica. Cu un numar relatic mic de inspectori comparativ cu numarul companiilor active, verificarile se fac adesea la sesizari sau in cadrul unor companii tematice. Asta inseamna ca multe nereguli raman nedescoperite, cel putin o perioada. 

inspectia muncii in Romania

Munca la negru sauu la gri raman o problema reala, in special in domenii precum constructiile, agricultura sau HORECA. Desi legislatia este clara si sanctiunilie pot fi mari, lipsa de personal si biocratia reduc din eficienta controalelor. 

Pe de alta parte, in ultimii ani s-a observat o digitalizare timida a proceselor -exista mai multe raportari online, iar bazele de date sunt mai bine corelate. Totusi, comunicarea cu angajatii ramane uneori greoaie, iar unii se tem sa sesizeze nereguli de frica repercusiunilor. 

Italia: controale mai dese, dar si mai bine orientate

In Italia, Inspectia Muncii (ispettorato nazionale del lavoro) functioneaza cu o structura mai bine pusa la punct si, in general, cu un cadru legislativ care protejeaza mai ferm angajatul. Controalele sunt mai frecvente, mai bine directionate (gratie analizelor de risc si a datelor centralizate) si sunt insotite de campanii de informare pentru muncitori, inclusiv pentru cei straini. 

inspectia muncii in Romania

O diferenta mahora este accentul pus pe preventie si educatie: inainte de a amenda, inspectorii italieni au si un rol de consiliere, explicand ce trebuie corectat si oferind termene rezonabile. In plus, cooperarea dintre autoritatile de control (fisc, politie, ITM) este mai bine coordonata, ceea ce duce la actiuni comune mai eficiente. 

Totusi, Italia nu e perfecta: biocratia ramane o problema si aici, iar in anumite regiuni (mai ales din sud), nivelul de munca informata este inca ridicat. Insa, spre deosebire de Romania, acolo unde sunt descoperite nereguli, consecintele sunt mai clare si mai rapide. 

Ce ar putea invata Romania?

Romania ar putea lua cateva lectii valoroase din modelul Italian:

  • Folosirea mai strategica a datelor pentru a decide unde sunt cele mai mari riscuri
  • Imbunatatirea comunicarii cu angajatii. inclusiv prin linii telefonice anonime sau aplicatii mobile.
  • Mai multa educatie si preventie, nu doar sanctiuni,
  • Cooperare mai stransa intre institurii, pentru controale comune mai eficiente. 
inspectia muncii in Romania

Pana atunci, multe depind de vointa politica, de investitii in personal si de o schimbare de mentalitate – atat la nivelul angajatorilor, cat si a celor care ar trebui sa ii protejeze pe salariati. 

Descopera in acest articol ce inseamna inspectia muncii in Romania vs Italia si cat de eficiente sunt controalele. 

https://ssmatic.ro

bookmark_borderBurnout-ul profesional: fenomen ignorat in Romania, reglementat in Suedia

Posted on by Bianca Stejerean

In Romania, daca spui ca esti epuizat de munca, risti sa ti se raspunda cu un zambet superior: „Lasa, si noi muncim, nu ne plangem.” E o mentalitate adanc inradacinata, mostenita probabil din vremurile in care oboseala era o dovada de devotament, nu un semn de alarma. In Suedia, in schimb, burnout-ul profesional este luat in serios. Atat de serios incat este tratat legal, monitorizat de autoritati si prevenit activ in companii.

Haide sa vorbim sincer despre ce este burnout-ul, cum afecteaza angajatii romani si ce am putea invata de la nordici.

Ce este, de fapt, burnout-ul?

Burnout-ul nu este „doar o oboseala trecatoare”. Este un sindrom recunoscut de Organizatia Mondiala a Sanatatii, definit prin:

  • epuizare fizica si emotionala profunda,
  • detasare fata de munca, lipsa de motivatie,
  • scaderea randamentului si a increderii in sine.
burnout-ul profesional

Poate aparea treptat, dupa luni sau ani de stres cronic, lipsa de recunoastere, presiune constanta si dezechilibru intre viata profesionala si cea personala.

Romania – cand burnout-ul e „figuratie”

In Romania, sindromul burnout nu este inca recunoscut oficial ca afectiune profesionala. Nu apare in nomenclatorul de boli profesionale si nu este acoperit de legislatia muncii ca atare. Consecintele?

  • Nu exista protocoale clare pentru angajatori in cazul in care un angajat sufera de burnout.
  • Medicii de familie sau psihologii rareori emit recomandari clare pentru concedii medicale legate de epuizarea profesionala.
  • Multi angajati continua sa vina la munca „pe pilot automat”, desi ar avea nevoie de pauza, sprijin sau chiar terapie.
burnout-ul profesional

In unele cazuri, cei care cer ajutor sunt perceputi ca „slabi”, „lenesi” sau „nepotriviti pentru ritmul actual”. Din pacate, asta duce la tacere, negare si agravarea problemelor.

Suedia – model de echilibru si preventie

In Suedia, lucrurile stau complet diferit. Aici, burnout-ul este recunoscut ca „oboseala legata de stres” (utmattningssyndrom) si poate fi motiv de concediu medical, sustinut de stat. Sistemul functioneaza astfel:

  • Medicii pot diagnostica burnout-ul si recomanda timp liber pentru recuperare.
  • Companiile au obligatia de a evalua riscurile psihosociale la locul de munca.
  • Exista traininguri pentru manageri privind prevenirea stresului si identificarea semnelor de epuizare.
  • Cultura muncii pune accent pe echilibru, pauze regulate si program flexibil.
burnout-ul profesional

Mai mult, statul sprijina terapiile de recuperare prin sistemul public de sanatate, iar angajatii nu se tem sa vorbeasca deschis despre starea lor emotionala.

De ce ignoram burnout-ul in Romania?

Cateva explicatii:

1. Lipsa educatiei emotionale – nu invatam in scoala sa ne identificam sau exprimam epuizarea psihica.

2. Stigmatul asociat sanatatii mintale – mersul la psiholog e inca privit ca o slabiciune.

3. Presiunea economica – multi nu-si permit sa „lipsesca de la munca”, chiar daca au nevoie.

4. Lipsa cadrului legal – fara recunoastere oficiala, burnout-ul ramane o „plangere vaga”.

Cum ne afecteaza, in tacere

Burnout-ul nu dispare de la sine. Lasat netratat, poate duce la:

  •  depresie sau anxietate severa,
  •  probleme cardiace, digestive, insomnie,
  •  pierderea increderii in sine si a motivatiei profesionale,
  •  demisii bruste sau conflicte la locul de munca.
burnout-ul profesional

Din pacate, in loc sa investeasca in preventie, multe companii ajung sa piarda angajati buni tocmai pentru ca nu le-au ascultat semnalele de alarma.

 Ce putem invata de la Suedia?

Nu trebuie sa fim o societate scandinava ca sa ne pese. Putem incepe cu pasi mici, dar esentiali:

  •  Recunoasterea oficiala a burnout-ului in legislatia muncii.
  •  Traininguri de management care includ partea de sanatate mentala.
  •  Crearea unui mediu in care angajatii pot vorbi deschis despre epuizare.
  •  Suport psihologic oferit de companie – chiar si cateva sedinte pot face diferenta.

Si, foarte important, incurajarea ideii ca pauza nu este un semn de lene, ci o investitie in sanatate.

Concluzie

Burnout-ul este real. Nu e un moft, nu e „doar o stare proasta”. Este una dintre cele mai frecvente cauze ale scaderii performantei si a pierderii angajatilor valorosi. In Suedia, s-a inteles asta si s-au luat masuri. In Romania, inca ne facem ca nu vedem.

Dar poate ca tocmai de aici incepe schimbarea: printr-o discutie sincera. Asa cum este aceasta.

https://ssmatic.ro

bookmark_borderAmenzile SSM in Romania si Polonia – descurajare reala sau simbolica?

Posted on by Bianca Stejerean

Siguranta si Sanatatea in Munca reprezinta o preocupare majora in orice economie responsabila. De la accidente de munca grave, pana la conditii precare sau nerespectarea normelor minime de protectie, autoritatile din intreaga Europa incearca sa gaseasca un echilibru intre preventie si sanctiune. 

Romania si Polonia-doua tari cu economii emergente si o istorie comuna in tranzitia post-comunista – ofera un casdru interesant pentru o analiza daca amenzile SSM sunt o masura cu adevarat eficienta sau mai degraba una simbolica. 

Amenzile SSM in Romania

Romania: multe legi, putine controale?

In Romania, legislatia privind SSM este relativ clara si aliniata directivelor europene. Legea 319/2006 stabileste obligatiile angajatorilor si drepturile angajatilor in ceea ce priveste securitatea la locul de munca. Cu toate acestea, aplicarea corecta a sanctiunilor ramnae, de multe ori, la nicel teoretic. 

Amenzile SSM in Romania

Amenzile pentru nerespectarea normelor SSM pot varia intre cateva mii si zeci de mii de lei, in funnctie de gravitate. In practica inca, inspectorii de munca nu au intodeauna resursele sau sustinerea necesara pentru a face verificari riguroase si repetate, mai ales in mediul privat. 

Pe de alta parte, angajatorii privesc adesea amenzile ca pe un “cost de functionare”, in special in sectoare unde riscul este perceput ca fiind scazut-birouri, magazine mici sau firme de servicii. Aceasta atitudine reduce impactul preventiv al sanctiunii. 

Polonia: control mai ferm, dar eficienta variabila

In Polonia, Inspectia Nationala a Muncii (PIP – Państwowa Inspekcja Pracy) este cunoscuta pentru controale mai stricte si o prezenta mai vizibila. Amenzile SSM pot fi mai consistente decat in Romania, ajugand in unele cazuri pana la echivalentul a 10.000 euro sau chiar mai mult, daxa se constanta incalcari grave. 

Amenzile SSM in Romania

Totusi, si aici exista discrepante. Firmele mari, care colaboreaza un companii internationale sau participa la proiecte europene, tind sa respecte regulile cu strictete. In schimb, IMM-urile – in special cele din constructii sau agricultura – sunt adesea mai putin conforme, iar controalele nu reusesc intodeauna sa acopere realitatea de pe teren. 

Un avantaj notabil al Poloniei il reprezinta investitiile in educatie si campanii de constientizare legate de SSM. De asemenea, platformele online prin care angajatii pot raporta nereguli in mod anonim au crescut numarul sesizarilor. 

Simbol sau realitate? Depinde de context

Asadar, amenzile SSM in ambele tari functioneaza uneori mai mult ca un simbol al “intentiei” de a sanctiona decat ca un instrument real de schimbare. Diferentele tin nu doar de cuantumul sanctiunii, ci si de modul in care acestea sunt aplicate, de frecventa controalelor si de cultura muncii. 

In Romania, lipsa controalelor constante si perceptia publica a “impunitatii” scade impactul sanctiunilor. In Polonia, desi cadrul este mai rombust, eficienta este inegala in functie de sctor si regiune. 

Concluzie: preventie ramane cheia

In cele din urma, amenzile SSM pot avea efect real doar daca sunt parte dintr-un ecosistem mai larg care include: 

  • educatie constanta pentru angajatori si angajati,
  • controale eficiente si transparente,
  • implicarea sindicatelor si a ONG-urilor in semnalarea abaterilor,
  • si mai ales vointa politica pentru a intari autoritatea institutilor de control. 
Amenzile SSM in Romania

Fara aceste componente, sanctiunile vor ramane simple formalitati – bifate in rapoarte, dar fara un impact semnificativ asupra sigurantei la locul de munca. 

https://ssmatic.ro

bookmark_borderInspectia muncii in Romania vs Italia: cat de eficiente sunt controalele

Posted on by Bianca Stejerean

Cand vine vorba de drepturile angajatilor si respectarea normelor de munca, Inspectia Muncii are un rol esential. Este “politia muncii”, cum i se mai spune neoficial, responsabila sa verifice faca angajatorii respecta legea  – de la contracte de munca la conditii de siguranta. Dar cat de eficienta este aceasta institutie in Romania comparativ cu Italia? Raspunsul e unul cu nuante.

Romania: mai multe nereguli, putine resurse

In Romania, Inspectia Muncii are in spate o munca titanica. Cu un numar relatic mic de inspectori comparativ cu numarul companiilor active, verificarile se fac adesea la sesizari sau in cadrul unor companii tematice. Asta inseamna ca multe nereguli raman nedescoperite, cel putin o perioada. 

inspectia muncii

Munca la negru sauu la gri raman o problema reala, in special in domenii precum constructiile, agricultura sau HORECA. Desi legislatia este clara si sanctiunilie pot fi mari, lipsa de personal si biocratia reduc din eficienta controalelor. 

Pe de alta parte, in ultimii ani s-a observat o digitalizare timida a proceselor -exista mai multe raportari online, iar bazele de date sunt mai bine corelate. Totusi, comunicarea cu angajatii ramane uneori greoaie, iar unii se tem sa sesizeze nereguli de frica repercusiunilor. 

Italia: controale mai dese, dar si mai bine orientate

In Italia, Inspectia Muncii (ispettorato nazionale del lavoro) functioneaza cu o structura mai bine pusa la punct si, in general, cu un cadru legislativ care protejeaza mai ferm angajatul. Controalele sunt mai frecvente, mai bine directionate (gratie analizelor de risc si a datelor centralizate) si sunt insotite de campanii de informare pentru muncitori, inclusiv pentru cei straini. 

inspectia muncii

O diferenta mahora este accentul pus pe preventie si educatie: inainte de a amenda, inspectorii italieni au si un rol de consiliere, explicand ce trebuie corectat si oferind termene rezonabile. In plus, cooperarea dintre autoritatile de control (fisc, politie, ITM) este mai bine coordonata, ceea ce duce la actiuni comune mai eficiente. 

Totusi, Italia nu e perfecta: biocratia ramane o problema si aici, iar in anumite regiuni (mai ales din sud), nivelul de munca informata este inca ridicat. Insa, spre deosebire de Romania, acolo unde sunt descoperite nereguli, consecintele sunt mai clare si mai rapide. 

Ce ar putea invata Romania?

Romania ar putea lua cateva lectii valoroase din modelul Italian:

  • Folosirea mai strategica a datelor pentru a decide unde sunt cele mai mari riscuri
  • Imbunatatirea comunicarii cu angajatii. inclusiv prin linii telefonice anonime sau aplicatii mobile.
  • Mai multa educatie si preventie, nu doar sanctiuni,
  • Cooperare mai stransa intre institurii, pentru controale comune mai eficiente. 

Pana atunci, multe depind de vointa politica, de investitii in personal si de o schimbare de mentalitate – atat la nivelul angajatorilor, cat si a celor care ar trebui sa ii protejeze pe salariati. 

https://ssmatic.ro

bookmark_borderWork balance in Romania vs Danemarca: SSM inseamna mai mult decat accidente

Posted on by Bianca Stejerean

Cand vorbim despre siguranta si sanatate in munca, multi se gandesc imediat la accidente, echipamente de protectie sau reguli stricte afisate pe peretii fabricilor. Dar in realitate, SSM inseamna mai mult decat atat. Inseamna si prevenirea epuizarii, respectul pentru timpulliber si crearea unui mediu de lucru sanatos – fizic, dar si psihic. 

Iar daca privim spre tari ca Danemarca, observam ca SSM este strans legat de un concept tot mai discutat si in Romania: work-life balance. 

Work balance

Romania: in cautarea echilibrului

In Romania, ideea de echilibru intre viata profesionala si cea personala incepere sa prinda contur, dar este inca in faza de dezoltare. Multi angajati lucreaza peste program, fie din cauza culturii organizationale, fie din presiunea de a livra rezultate rapide. Timpul liber este adesea sacrificat pentru termene-limira sau “urgente” care apar frecvent spre finalul zilei de munca. 

Work balance

Desi legislatia romaneasca in domeniul SSM impune reguli clare privind siguranta fizica a angajatilor, partea legata de sanatatea mintala sau echilibrul psiho-emotional este adesea trecuta cu vederea. Burnout-ul nu este recunoscut oficial ca afectiune profesionala, iar sprijinul pentru angajti vine, de cele mai multe ori, doar dupa ce problemele deja au aparut. 

Danemarca: un model de echilibru si preventie

In Danemarca, lucrurile stau diferit. Aici, conceptul de SSM include in mod natural si bunastarea mentala, nu doar siguranta fizica. Angajatii sunt incurajati sa isi ia pause, sa lucreze in intervale rezonabile si sa prioritizeze timpul petrecut cu famininla sau in activitati personale, Nu este o rusine sa pleci de la birou la ora 16:00 sau sa spui “nu” unei sarnici suplimentare daca deja ai programul incarcat. 

Work balance

Companiile daneze investesc activ in prevenirea stresului, prin politici flexibile de lucru, programe de consiliere psihologica si o cultura organizationala bazata pe incredere. 

Managerii nu doar ca accepta ideea de echilibru, dar o promoveaza deschis. Se intelege ca un angajat echilibrat este mai motivat, mai creativ si, in cele din urma, mai productiv. 

Ce putem invata?

Romania poate invata din modelul danez ca SSM nu este doar despre casti de protectie si truse de prin ajutor, ci si despre cum se simt angajatii la locul de munca, cat de respectati se simt si cant de mult timp au pentru viata personala. Fie ca vorbim despre politici HR mai umane, despre programe de sanatate mintala sau despre respectarea orelor de lucru, toate acestea fac parte dintr-un mediu de lucru sanatos si sustenabil. 

Este momentul ca in Romania sa nu mai tratam echilibrul dintre munca si viata personala ca pe un “moft”, ci ca pe o componenta esentiala a sanatatii ocupationale. Pentru ca un angajat epuizat nu este doar mai putin productiv – este si mai vulnerabil la accidente, erori si probleme de sanatate pe termen lung. 

https://ssmatic.ro

bookmark_borderModificari legislative recente in domeniul SSM (2024-2025) – Ce trebuie sa stie companiile

Posted on by Bianca Stejerean

SSM-ul reprezinta una dintre cele mai dinamice si reglementate arii ale dreptului muncii, iar companiile trebuie sa ramana la curent cu cele mai recente modificari legislative pentru a evita sanctiunile si, mai ales, pentru a asigura un mediu de lucru sigur pentru angajati. 

In perioada 2024-2025. au fost aduse o serie de modificari importante in legislatia SSM din Romania, menite sa alinieze cadrul normativ la directivele europene si la noile realitati ale pietei muncii. 

modificari legislative

Contectul legislativ european si national

Incepand cu anul 2024, Romania a transpus in legislatia nationala o serie de directive europene privind prevenirea riscurilor de munca, digitalizarea proceselor de raportare in domeniul SSM si protectia lucratorilor expusi la riscuri emergente, cum ar fi stresul profesional sau riscurile cibernetice. 

Modificarile au fost implementate prin actualizarea Legii nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca, precum si printr-o serie de hotarari de guvern si ordine ale Ministerului Muncii. 

Cele mai importante modificari legislative

Digitalizarea documentatiei SSM

O noutate majora introdusa in 2024 este obligativitatea digitalizarii documentelor SSM. Companiile sunt acum obligate sa pastreze evidentele referitoare la instruirea angajatilor, fisele de evaluare a riscurilor, planurile de prevenire si documentele de control in format electronic, cu posibilitatea de acces in timp real de catre ITM. 

Ce inseamna pentru companii

modificari legislative
  • Implementarea unor platforme software confomre;
  • Instruirea personalului SSM privind utilizarea acestor solutii;
  • Asigurarea arhivarii digitale conform legislatiei in vigoare. 

Actualizarea periodica a evaluarii riscurilor

Legislatia actualizata prevede revizuirea anuala a evaluarii riscurilor profesionale, nu doar in cazul modificarii conditiilor de munca. Astfel, evaluarea devine un proces continuu, care trebuie adaptat chiar si la chimbari tehnologice sau organizationale minore. 

Impact:

  • Necesitatea colaborarii constante cu specialisti SSM;
  • Cresterea bugetului alocat pentru evaluari externe.

Stresul ocupational devine factor de risc reglementat

Incepand cu 2025, companiile sunt obligate sa includa stresul ocupational si sanatatea mentala in evaluarea riscurilor si in planurile de preventie. Acest aspect este considerat o prioritate in contextul post-pandemic si al cresterii numarului de cazuri de burnout. 

Obligatii noi pentru angajatori:

modificari legislative
  • Organizarea de sesiuni de consiliere psihologica sau suport pentru angajati;
  • Instruiri privind recunoasterea semnelor de stres cronic;
  • Adaptarea programului de lucru sau flexibilitatea acestuia, daca este cazul.

Extinderea obligatiilor pentru forta de munca remote

Legea SSM a fost completata cu prevederi explicite pentru munca de la distanta. Angajatorii trebuie sa evalueze riscurile la domiciliul angajatului sau in alte locuri in care acesta presteaza activitatea. iar instruirea SSM treubuie sa includa si noile conditii. 

Consecinte

  • Necesitatea unui formular standard de evaluare a riscurilor la distanta;
  • Asigurarea echipamentelor de lucru adecvate pentru angajati;
  • Instruiri specifice pentru lucrul cu echipamente electronice in afara sediului. 

3. Sanctiuni si controale intensificate

Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM)  a anuntat pentru 3025 o serie de constroale tematice axate pe noile prevederi. Vor fi vizate in special firmele din domeniile IT, constructii, transporturi si retail – acolo unde riscurile SSM sunt fie mari, fie substantiale. 

Amenzile pentru neconformitate pot ajunge pana la 50.000 lei pentru:

  • Lipsa actualizarii fiselor de instruire;
  • Nerespectarea cerintelor privind stresul ocupational;
  • Neasigurarea unui mediu sigur pentru munca remote. 

Ce ar trebui sa stie firmele?

  1. Audit intern periodic

Incurajam companiile sa organizeze un audit intern SSM la fiecare 6 luni, pentru a identifica rapid eventualele neconformitati. 

  1. Colaborare stransa cu specialistii SSM

Firmele care nu au un specialist intern pot apela la servicii externe de prevenire si protectie autorizate. Este esential ca acesti specialisti sa fie la curent cu toate modificarile legislative. 

  1. Formare continua pentru angajati si management

Investitiile in training-uri tematice pe noile aspecte legislative (stres, munca hibrida, digitalizare) pot preveni costuri ulterioare mult mai mari. 

Concluzie

Modificarile legislative recente in domeniul SSM marcheaza un pas important spre modernixare si eficientizarea proceselor de protectie a sanatatii angajatilor. Digitalizarea, abordarea riscurilor psihosociale si adaptarea la noile forme de munca sunt provocari reale, dar si oportunitati de a construi o cultura organizationala orientata spre siguranta si preventie. 

Pentru a evita sanctiunile si pentru a garanta un mediu de lucru conform standardelor europene, companiile trebuie sa tratateze noile cerinte nu doar ca pe o obligatie, ci ca pe o investitie in capital uman. 

https://aplicatiessm.ro

bookmark_borderChecklisturi esentiale pentru auditul intern SSM – Personalizate pe industrie

Posted on by Bianca Stejerean

Auditul intern in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca (SSM) este o componenta cruciala a oricarui sistem de management care are ca scop prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. Fiecare industrie are propriile sale riscuri, proceduri si reglementari, asadar un checklist SSM eficient trebuie personalizat in functie de activitate.

1. Checklist intern SSM pentru domeniul constructiilor

Industria constructiilor este una dintre cele mai riscante, iar auditul SSM trebuie sa fie riguros si frecvent

. 

auditul intern

Checklist esential: 

  • bifatăInstruirea lucratorilor in domeniul SSM este completa si actualizata
  • bifatăEchipamentele de protectie individuala (EPI) sunt disponibile si utilizate corect
  • bifatăScariel, schelele si platformele sunt conforme si bine intretinute
  • bifatăExista planuri de evacuare si proceduri clare in caz de urgenta.
  • bifatăZona de santier este bine semnalizata si accesul este controlat
  • bifatăSe respecta legisltatia specifica privind lucrul la inaltime
  • bifatăEfectuarea controalelor periodice ale utilajelor si echipamentelor
  • bifatăManipularea si depozitarea substantelor periculoase este realizata conform normelor

Recomandare: Integrarea codului de conduita in santier si comunicarea clara intre echipele de muncitori, ingineri si responsabili SSM.

2. Checklist interior SSM pentru sectorul IT

Desi perceput ca un domeniu “safe”, IT-ul nu este lipsit de riscuri, mai ales legate de ergonomie, stres ocupational si siguranta cibernetica. 

auditul intern

Checklist esential: 

  • bifatăSunt disponibile statii de lucru ergonomice pentru toti angajatii
  • bifatăSe respecta pauzele de lucru si se ofera instruire privind pauzele active
  • bifatăExista proceduri pentru raportarea problemelor de sanatate generate de efort static (dureri de spate, ochi etc.)
  • bifatăS-au implementat masuri de prevenire a stresului si burnout-ului
  • bifatăSistemele IT sunt protejate impotriva atacurilor cibernetice care pot afecta continuitatea muncii
  • bifatăExistenta unui plan de evacuare si instruire in caz de incediu in spatiul de birouri.
  • bifatăVentilatia, iluminatul si conditiile microclimatice sunt conforme. 

Recomandare: Adoptarea unui program de wellness digital si instruri regulate privind postura, utilizarea corecta a echipamentelor IT si gestionarea echilibrului munca-viata. 

3. Checklist interior SSM pentru domeniul retail

Retailul presupune munca directa cu publicul, manipularea de produse, precum si utilizarea de echipamente (case de marcat. rafturi, lifturi etc)

auditul intern

Checklist esential:

  • bifatăAngajatii au fost instruiti in privinta procedurilor SSM si PSI
  • bifatăSpatiile de lucru si depozitare sunt mentinute, curate si ordonate
  • bifatăProdusele sunt depozitate astfel incat sa nu existe riscuri de cadere
  • bifatăEchipamentele de ridicare (transplate, lifturi) sunt verificate si intretinute periodic
  • bifatăSe monitorizeaza nivelul de oboseala al angajatilor si exista rotatie pe posturi
  • bifatăExistenta marcajelor de siguranta (iesiri de urgenta, stingatoare, planuri de evacuare)
  • bifatăRiscurile biologice (in cazul vanzarii de produse alimentare) sunt gestionate corespunzator

Recomandare: Crearea unui sistem simplu de raportare a incidentekir si a “aproape-accidentelor”, pentru interventie rapida. 

4. Checklist interior SSM pentru industria prelucatoare

Aceasta industrie implica activitati fizice intense, utilizarea de masini grele si prezenta substantelor periculoase. 

auditul intern

Checklist esential:

  • bifatăToate masinile sunt echipate cu protectii de siguranta si sunt testate regulat
  • bifatăOperatorii sunt calificati si autorizati pentru echipamentele utilizate
  • bifatăSe respecta normele de protectie impotriva riscurilor chimice, mecanice si electrice
  • bifatăSistemele de ventilatie si evacuare a fumului sunt functionale
  • bifatăEste implementat un plan de reactie la situatii de urgenta (incendii, scurgeri)
  • bifatăZonele de circulatie sunt delimitate si semnalizate corespunzator
  • bifatăSe fac analize periodice de risc si actualizari in functie de schimbarile tehnologice

Recomandare: Realizarea de simulari periodice de urgenta si implicarea tuturor angajatilor in excercitii practice. 

Concluzie

Auditul intern SSM nu este doar o obligatie legala, ci un pilon esential al unei culturi organizationale responsabile. Personalizarea checklisturilor pe specificul fiecarui industrii aduce beneficii directe: prevenirea accidentelor, reducere costurilor legate de intreruperi si cresterea increderii angajatilor. 

https://aplicatiessm.ro

bookmark_borderNoile reglementări europene în SSM aplicabile în România (2025)

Posted on by Bianca Stejerean

Anul 2025 aduce un val important de schimbări în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), odată cu transpunerea în legislația națională a unor noi reglementări europene. Aceste modificări au scopul de a alinia practicile naționale la standardele tot mai exigente ale Uniunii Europene privind protecția lucrătorilor, prevenirea riscurilor profesionale și digitalizarea proceselor de SSM.

reglementări europene în SSM

Ce reglementări europene au fost adoptate și cum se aplică în România?

1. Directiva (UE) 2023/2229 privind riscurile psihosociale la locul de muncă

Această directivă introduce pentru prima dată un cadru juridic clar privind evaluarea și gestionarea riscurilor psihosociale — cum ar fi stresul ocupațional, epuizarea profesională (burnout) sau hărțuirea morală.

Pentru angajatori, asta înseamnă:

  • Obligația de a evalua riscurile psihosociale în cadrul evaluării generale de risc.
  • Implementarea unor politici clare anti-hărțuire și anti-discriminare.
  • Organizarea de sesiuni de instruire și consiliere psihologică pentru angajați.
  • Crearea unui cadru intern de raportare și intervenție pentru problemele de sănătate mentală la locul de muncă.

2. Actualizarea Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni (Directivele 2004/37/CE și modificările din 2022-2023)

Se extinde lista substanțelor cancerigene interzise sau limitate, inclusiv expunerea la diesel, azbest, formaldehidă și alte substanțe periculoase frecvent întâlnite în industrie.

Implicații pentru angajatori:

  • Reevaluarea expunerii lucrătorilor la substanțe periculoase.
  • Implementarea unor măsuri mai stricte de protecție colectivă și individuală.
  • Monitorizarea periodică a sănătății angajaților expuși.
  • Revizuirea fișelor de securitate și a procedurilor de lucru cu aceste substanțe.

3. Obligații digitale în SSM – conform strategiei europene „SSM în era digitală”

Uniunea Europeană încurajează statele membre să adopte sisteme digitale pentru gestionarea documentelor, instruirii și raportărilor în SSM.

Ce presupune asta:

  • Utilizarea platformelor digitale pentru gestionarea fișelor de instruire, semnături electronice, evidențe de risc.
  • Digitalizarea controalelor și inspecțiilor interne.
  • Implementarea unor aplicații mobile și sisteme cloud pentru accesul rapid la documentele SSM.
  • Comunicarea mai eficientă cu ITM și alte autorități.

4. Reglementări pentru lucrul de la distanță și pe platforme digitale

În contextul Directivei privind munca pe platforme și a noilor norme pentru telemuncă, angajatorii trebuie să asigure același nivel de protecție pentru lucrătorii la distanță.

Ce trebuie să facă angajatorii:

  • Să evalueze riscurile specifice muncii de acasă (postură, echipamente, stres, izolare).
  • Să asigure instruirea și echipamentele necesare.
  • Să respecte timpul de odihnă și deconectare („right to disconnect”).
  • Să stabilească politici clare pentru telemuncă în regulamentul intern.

Ce riscă angajatorii care nu se conformează?

reglementări europene în SSM

Începând cu 2025, controalele autorităților vor include verificarea conformării cu noile norme europene, iar amenzile vor crește semnificativ în caz de nerespectare. De asemenea, firmele care nu implementează politici adecvate de protecție a sănătății psihice sau nu asigură digitalizarea documentației riscă să piardă contracte publice sau fonduri europene.

Cum se pot pregăti angajatorii din România?

Actualizarea evaluării riscurilor pentru a include riscurile psihosociale și digitale.

Formarea responsabililor SSM în noile reglementări europene.

Implementarea unui sistem digital integrat pentru gestionarea SSM.

Revizuirea contractelor de muncă și a regulamentelor interne.

Consultarea cu specialiști în protecția muncii pentru audit și suport.

Concluzie

Schimbările din 2025 reprezintă o provocare, dar și o oportunitate pentru angajatori. Alinierea la noile cerințe nu este doar o obligație legală, ci și un pas important către un mediu de lucru modern, sigur și responsabil. Angajatorii care se adaptează din timp vor avea un avantaj competitiv clar, atât în fața autorităților, cât și în ochii angajaților.

https://aplicatiessm.ro

bookmark_borderScreening-uri medicale obligatorii in 2025: ce sa schimbat?

Posted on by Bianca Stejerean

Intr-o societate in care preventia devine tot mai importanta, anul 2025 vine cu schimbari semnificative in ceea ce priveste screening-urile medicale obligatorii. Autoritatile din domeniul sanatatii publice din Romania, in conformitate cu directivele europene si recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), au actualizat lista investigatiilor medicale preventive obligatorii. Scopul este depistarea timpurie a bolilor cronice, reducerea mortalitatii evitabile si eficientizarea sistemului de sanatate. 

screening-uri medicale

Ce inseamna screening-uri medicale?

Screening-ul medical reprezinta un ansamblu de teste si investigatii realizate periodic, in lipsa simptomelor, pentru depistarea precoce a unor afectiuni grave, cum ar fi cancerul, diabetul, bolile cardiovasculare sau cele infectioase. Aceste investigatii pot salva vieti prin diagnosticarea bolilor intr-un stadiu incipient, cand tratamentul este mult mai eficient. 

Principalele noutati in 2025

Extinderea varstei de eligibilitate

screening-uri medicale

Una dintre cele mai importante modificari aduse in 2025 este largirea grupelor de varsta eligibile pentru screening-uri gratuite. De exemplu:

  • Screening-ul pentru cancerul de col uterin (testul de Babes-Papanicolau si HPV) se recomanda acum intre 21 si 65 de ani, fata de limita superioara anterioara de 61 de ani. 
  • Mamografiile sunt obligatorii pentru femeile cu varsta cuprinsa intre 45 si 74 de ani, o extindere de 5 ani fata de perioada anterioara. 
  • Screening-ul pentru cancerul colorectal incepe de la 40 de ani, nu de la 50, reflectand o preocupare pentru cresterea cazurilor in randul persoanelor mai tinere. 

Screening pentru sanatatea mintala

In premiera, Ministerul Sanatatii introduce un screening standarlizat pentru tulburarile de sanatate mintala, in special depresia si anxietatea. Aceasta se aplica incepand cu adolescentii de peste 14 ani si va fi realizat printr-un chestionar validat international, completat anual in cadrul consultului de rutina. 

Testari pentru boli metabolice si cardiovasculare

A fost extins pachetul de analize pentru depistarea precoce a sindromului metabolic:

  • Glicemie, hemoglobina glicozilata (HbA1c)
  • Colesterol total si fractiuni (HDL, LDL)
  • Trigliceride
  • Tensiune arteriala si IMC

Toti cetatenii cu varsta peste 35 de ani vor beneficia gratuit de aceste analize o data la 2 ani, in cadrul programului de screening national.

Screening neonatal extins

Programul national de screening neonatal a fost actualizat pentru a include noi afectiuni genetice si metabolice rare. Nou-nascutii vor fi testati acum pentru peste 30 de boli, fata de 17 in anii anteriori, incluzand fibroza chistica, imunodeficiente primare si anumite tulburari neuromusculare. 

Digitalizarea si urmarirea automata a invitatiilor de screening

Pentru a creste rata de participare, 2025 marcheaza si lansarea platformei digitale “Screening RO”, care va notifica persoanele eligibile pentru screening, va permite programari online si va pastra istoricul testelor efectuate. In plus, medicii de familie vor primi alerte in timp real despre pacientii care nu au participat la constroalele periodice. 

Cine suporta costurile?

Toate screening-urile mentionate mai sus sunt acoperite integral de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), cu conditia ca persoanele sa fie asigurate si sa se prezinte in centre medicale autorizate. In plus, guvernul a alocat fonduri europene suplimentare pentru implementarea noilor programe, in special in zonele rurale si defavorizate. 

De ce este important sa participi la screening-uri medicale?

Chiar daca te simti bine, anumite boli pot evolua in tacere. Participarea la programele de screening:

  • Poate salva viata ta sau a celor dragi
  • Permite tratarea bolilor in stadii precoce
  • Contribuie la reducerea cheltuielilor din sistemul de sanatate
  • Asigura un stil de viata mai sanatos pe termen lung

Concluzie

Schimbarile din 2025 in privinta screening-urilor medicale reflecta o viziune moderna asupra medicinei preventive. O societate sanatoasa este una in care bolile sunt prevenite, nu doar tratate. Este esential ca fiecare dintre noi sa constientizeze importanta acestor controale periodice si sa colaboreze activ cu medicul de familie pentru a beneficia de toate aceste servicii gratuite. 

https://aplicatiessm.ro

bookmark_borderSSM in sectorul IT

Posted on by Bianca Stejerean
SSM in sectorul IT

În acest articol vom discuta despre SSM în sectorul IT. Vom afla împreună de ce acesta este important chiar și în acest domeniu, atât pentru angajați cât și pentru angajatori.

În era în care tehnologia informației (IT) joacă un rol central în funcționarea și dezvoltarea companiilor, securitatea și sănătatea în muncă (SSM) în acest sector devin esențiale. Angajații din IT se confruntă cu provocări unice legate de ergonomie, stres, expunerea la tehnologii avansate și securitatea informațiilor. Aceste riscuri, dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot afecta nu doar sănătatea angajaților, ci și productivitatea și eficiența organizațiilor.

Implementarea SSM în Sectorul IT

Implementarea Securității și Sănătății în Muncă (SSM) în sectorul IT este vitală pentru protejarea angajaților și asigurarea unui mediu de lucru sigur și productiv. În acest context, este esențial să se adopte strategii care să răspundă riscurilor specifice acestui domeniu, incluzând riscurile ergonomice, psihosociale, fizice și cibernetice

Principalele riscuri în domeniul IT

  1. Riscuri ergonomice: Ergonomia joacă un rol crucial în prevenirea disconfortului și a problemelor musculo-scheletice în rândul angajaților din IT. Pozițiile de lucru necorespunzătoare, utilizarea prelungită a computerelor și configurarea inadecvată a stațiilor de lucru pot duce la afecțiuni precum durerile de spate, gât sau sindromul tunelului carpian. Pentru a contracara aceste riscuri în mod eficient, se pot implementa următoarele soluții: scaune ajustabile, suporturi pentru monitoare, tastaturi si mouse ergonomice.
  1. Riscurile fizice si de mediu: Unele dintre cele mai importante aspecte sunt: calitatea aerului, ventilația, temperatura și umiditatea, care joacă un rol crucial în confortul și sănătatea angajaților. Ventilația inadecvată poate duce la acumularea de poluanți și CO2, afectând calitatea aerului și sănătatea respiratorie. Temperatura și umiditatea necorespunzătoare pot crea disconfort și scădea productivitatea. Pentru a se asigura un meciul de lucru optim, trebuie sa se investeasca în sisteme eficiente de ventilatie și purificarea aerului.
  1. Riscuri asociate cu tehnologia: Utilizarea tehnologiilor avansate în IT implică și riscuri asociate cu radiațiile și câmpurile electromagnetice emise de echipamentele electronice. Deși nivelurile acestor radiații sunt considerate sigure, expunerea prelungită poate avea efecte necunoscute asupra sănătății. Prin menținerea unei distanțe corespunzătoare fata de dispozitivele electronice, se reduce riscul de expunere la radiații pana la cea mai mica valoare posibila.
  1. Riscuri privind securitatea cibernetca: În contextul actual al digitalizării, protejarea informațiilor este de maximă importanță pentru companiile IT. Amenințările cibernetice și breșele de securitate pot expune datele companiei la riscuri, generând presiune asupra echipei de securitate. Gestionarea inadecvată a datelor poate rezulta în pierderi sau furturi de informații critice. Ca datele sa fie protejate, companiiloe trebuie sa implementeze protocoale riguroase, inclusiv autentificarea multi-factor si criptarea datelor.

 Evaluarea și monitorizarea continuă a riscurilor

  • Audituri periodice de SSM
    Realizați audituri periodice pentru a evalua eficacitatea măsurilor SSM și pentru a identifica zonele care necesită îmbunătățiri. Utilizați rezultatele acestor audituri pentru a ajusta și îmbunătăți politicile și procedurile existente.
  • Colectarea feedback-ului angajaților
    Solicitați feedback constant de la angajați pentru a înțelege mai bine preocupările și experiențele lor legate de SSM. Utilizați acest feedback pentru a face ajustări și pentru a îmbunătăți condițiile de muncă.
  • Evaluarea riscurilor
    Efectuați evaluări periodice ale riscurilor pentru a identifica potențiale pericole și pentru a dezvolta planuri de acțiune pentru prevenirea acestora. Asigurați-vă că evaluările de risc sunt actualizate în mod regulat pentru a reflecta schimbările din mediul de lucru.

Concluzie:

Adoptarea unor bune practici de Securitate și Sănătate în Muncă (SSM) în sectorul IT implică o abordare integrată, care presupune evaluarea și ajustarea constantă a măsurilor ergonomice, psihosociale, fizice și cibernetice. Prin implementarea unor măsuri proactive și preventive, companiile pot crea un mediu de lucru sigur, sănătos și productiv, protejând sănătatea și bunăstarea angajaților.

https://aplicatiessm.ro