aplicatiessm pentru digitalizarea serviciilor SSM

Inspectia muncii in Romania vs Italia: cat de eficiente sunt controalele

Posted on July 8, 2025July 8, 2025 by Bianca Stejerean

Cand vine vorba de drepturile angajatilor si respectarea normelor de munca, Inspectia Muncii are un rol esential. Este “politia muncii”, cum ii se mai spune neoficial, responsabila sa verifice faca angajatorii respecta legea – de la contracte de munca la conditii de siguranta. Dar cat de eficienta este aceasta institutie in Romania comparativ cu Italia? Raspunsul e unul cu nuante.

Romania: mai multe nereguli, putine resurse

In Romania, Inspectia Muncii are in spate o munca titanica. Cu un numar relatic mic de inspectori comparativ cu numarul companiilor active, verificarile se fac adesea la sesizari sau in cadrul unor companii tematice. Asta inseamna ca multe nereguli raman nedescoperite, cel putin o perioada.

Munca la negru sauu la gri raman o problema reala, in special in domenii precum constructiile, agricultura sau HORECA. Desi legislatia este clara si sanctiunilie pot fi mari, lipsa de personal si biocratia reduc din eficienta controalelor.

Pe de alta parte, in ultimii ani s-a observat o digitalizare timida a proceselor -exista mai multe raportari online, iar bazele de date sunt mai bine corelate. Totusi, comunicarea cu angajatii ramane uneori greoaie, iar unii se tem sa sesizeze nereguli de frica repercusiunilor.

Italia: controale mai dese, dar si mai bine orientate

In Italia, Inspectia Muncii (ispettorato nazionale del lavoro) functioneaza cu o structura mai bine pusa la punct si, in general, cu un cadru legislativ care protejeaza mai ferm angajatul. Controalele sunt mai frecvente, mai bine directionate (gratie analizelor de risc si a datelor centralizate) si sunt insotite de campanii de informare pentru muncitori, inclusiv pentru cei straini.

O diferenta mahora este accentul pus pe preventie si educatie: inainte de a amenda, inspectorii italieni au si un rol de consiliere, explicand ce trebuie corectat si oferind termene rezonabile. In plus, cooperarea dintre autoritatile de control (fisc, politie, ITM) este mai bine coordonata, ceea ce duce la actiuni comune mai eficiente.

Totusi, Italia nu e perfecta: biocratia ramane o problema si aici, iar in anumite regiuni (mai ales din sud), nivelul de munca informata este inca ridicat. Insa, spre deosebire de Romania, acolo unde sunt descoperite nereguli, consecintele sunt mai clare si mai rapide.

Ce ar putea invata Romania?

Romania ar putea lua cateva lectii valoroase din modelul Italian:

Folosirea mai strategica a datelor pentru a decide unde sunt cele mai mari riscuri
Imbunatatirea comunicarii cu angajatii. inclusiv prin linii telefonice anonime sau aplicatii mobile.
Mai multa educatie si preventie, nu doar sanctiuni,
Cooperare mai stransa intre institurii, pentru controale comune mai eficiente.

Pana atunci, multe depind de vointa politica, de investitii in personal si de o schimbare de mentalitate – atat la nivelul angajatorilor, cat si a celor care ar trebui sa ii protejeze pe salariati.

Descopera in acest articol ce inseamna inspectia muncii in Romania vs Italia si cat de eficiente sunt controalele.

https://ssmatic.ro

Burnout-ul profesional: fenomen ignorat in Romania, reglementat in Suedia

Posted on July 8, 2025July 8, 2025 by Bianca Stejerean

In Romania, daca spui ca esti epuizat de munca, risti sa ti se raspunda cu un zambet superior: „Lasa, si noi muncim, nu ne plangem.” E o mentalitate adanc inradacinata, mostenita probabil din vremurile in care oboseala era o dovada de devotament, nu un semn de alarma. In Suedia, in schimb, burnout-ul profesional este luat in serios. Atat de serios incat este tratat legal, monitorizat de autoritati si prevenit activ in companii.

Haide sa vorbim sincer despre ce este burnout-ul, cum afecteaza angajatii romani si ce am putea invata de la nordici.

Ce este, de fapt, burnout-ul?

Burnout-ul nu este „doar o oboseala trecatoare”. Este un sindrom recunoscut de Organizatia Mondiala a Sanatatii, definit prin:

epuizare fizica si emotionala profunda,
detasare fata de munca, lipsa de motivatie,
scaderea randamentului si a increderii in sine.

Poate aparea treptat, dupa luni sau ani de stres cronic, lipsa de recunoastere, presiune constanta si dezechilibru intre viata profesionala si cea personala.

Romania – cand burnout-ul e „figuratie”

In Romania, sindromul burnout nu este inca recunoscut oficial ca afectiune profesionala. Nu apare in nomenclatorul de boli profesionale si nu este acoperit de legislatia muncii ca atare. Consecintele?

Nu exista protocoale clare pentru angajatori in cazul in care un angajat sufera de burnout.
Medicii de familie sau psihologii rareori emit recomandari clare pentru concedii medicale legate de epuizarea profesionala.
Multi angajati continua sa vina la munca „pe pilot automat”, desi ar avea nevoie de pauza, sprijin sau chiar terapie.

In unele cazuri, cei care cer ajutor sunt perceputi ca „slabi”, „lenesi” sau „nepotriviti pentru ritmul actual”. Din pacate, asta duce la tacere, negare si agravarea problemelor.

Suedia – model de echilibru si preventie

In Suedia, lucrurile stau complet diferit. Aici, burnout-ul este recunoscut ca „oboseala legata de stres” (utmattningssyndrom) si poate fi motiv de concediu medical, sustinut de stat. Sistemul functioneaza astfel:

Medicii pot diagnostica burnout-ul si recomanda timp liber pentru recuperare.
Companiile au obligatia de a evalua riscurile psihosociale la locul de munca.
Exista traininguri pentru manageri privind prevenirea stresului si identificarea semnelor de epuizare.
Cultura muncii pune accent pe echilibru, pauze regulate si program flexibil.

Mai mult, statul sprijina terapiile de recuperare prin sistemul public de sanatate, iar angajatii nu se tem sa vorbeasca deschis despre starea lor emotionala.

De ce ignoram burnout-ul in Romania?

Cateva explicatii:

1. Lipsa educatiei emotionale – nu invatam in scoala sa ne identificam sau exprimam epuizarea psihica.

2. Stigmatul asociat sanatatii mintale – mersul la psiholog e inca privit ca o slabiciune.

3. Presiunea economica – multi nu-si permit sa „lipsesca de la munca”, chiar daca au nevoie.

4. Lipsa cadrului legal – fara recunoastere oficiala, burnout-ul ramane o „plangere vaga”.

Cum ne afecteaza, in tacere

Burnout-ul nu dispare de la sine. Lasat netratat, poate duce la:

depresie sau anxietate severa,
probleme cardiace, digestive, insomnie,
pierderea increderii in sine si a motivatiei profesionale,
demisii bruste sau conflicte la locul de munca.

Din pacate, in loc sa investeasca in preventie, multe companii ajung sa piarda angajati buni tocmai pentru ca nu le-au ascultat semnalele de alarma.

Ce putem invata de la Suedia?

Nu trebuie sa fim o societate scandinava ca sa ne pese. Putem incepe cu pasi mici, dar esentiali:

Recunoasterea oficiala a burnout-ului in legislatia muncii.
Traininguri de management care includ partea de sanatate mentala.
Crearea unui mediu in care angajatii pot vorbi deschis despre epuizare.
Suport psihologic oferit de companie – chiar si cateva sedinte pot face diferenta.

Si, foarte important, incurajarea ideii ca pauza nu este un semn de lene, ci o investitie in sanatate.

Concluzie

Burnout-ul este real. Nu e un moft, nu e „doar o stare proasta”. Este una dintre cele mai frecvente cauze ale scaderii performantei si a pierderii angajatilor valorosi. In Suedia, s-a inteles asta si s-au luat masuri. In Romania, inca ne facem ca nu vedem.

Dar poate ca tocmai de aici incepe schimbarea: printr-o discutie sincera. Asa cum este aceasta.

https://ssmatic.ro

Amenzile SSM in Romania si Polonia – descurajare reala sau simbolica?

Posted on July 7, 2025July 7, 2025 by Bianca Stejerean

Siguranta si Sanatatea in Munca reprezinta o preocupare majora in orice economie responsabila. De la accidente de munca grave, pana la conditii precare sau nerespectarea normelor minime de protectie, autoritatile din intreaga Europa incearca sa gaseasca un echilibru intre preventie si sanctiune.

Romania si Polonia-doua tari cu economii emergente si o istorie comuna in tranzitia post-comunista – ofera un casdru interesant pentru o analiza daca amenzile SSM sunt o masura cu adevarat eficienta sau mai degraba una simbolica.

Romania: multe legi, putine controale?

In Romania, legislatia privind SSM este relativ clara si aliniata directivelor europene. Legea 319/2006 stabileste obligatiile angajatorilor si drepturile angajatilor in ceea ce priveste securitatea la locul de munca. Cu toate acestea, aplicarea corecta a sanctiunilor ramnae, de multe ori, la nicel teoretic.

Amenzile pentru nerespectarea normelor SSM pot varia intre cateva mii si zeci de mii de lei, in funnctie de gravitate. In practica inca, inspectorii de munca nu au intodeauna resursele sau sustinerea necesara pentru a face verificari riguroase si repetate, mai ales in mediul privat.

Pe de alta parte, angajatorii privesc adesea amenzile ca pe un “cost de functionare”, in special in sectoare unde riscul este perceput ca fiind scazut-birouri, magazine mici sau firme de servicii. Aceasta atitudine reduce impactul preventiv al sanctiunii.

Polonia: control mai ferm, dar eficienta variabila

In Polonia, Inspectia Nationala a Muncii (PIP – Państwowa Inspekcja Pracy) este cunoscuta pentru controale mai stricte si o prezenta mai vizibila. Amenzile SSM pot fi mai consistente decat in Romania, ajugand in unele cazuri pana la echivalentul a 10.000 euro sau chiar mai mult, daxa se constanta incalcari grave.

Totusi, si aici exista discrepante. Firmele mari, care colaboreaza un companii internationale sau participa la proiecte europene, tind sa respecte regulile cu strictete. In schimb, IMM-urile – in special cele din constructii sau agricultura – sunt adesea mai putin conforme, iar controalele nu reusesc intodeauna sa acopere realitatea de pe teren.

Un avantaj notabil al Poloniei il reprezinta investitiile in educatie si campanii de constientizare legate de SSM. De asemenea, platformele online prin care angajatii pot raporta nereguli in mod anonim au crescut numarul sesizarilor.

Simbol sau realitate? Depinde de context

Asadar, amenzile SSM in ambele tari functioneaza uneori mai mult ca un simbol al “intentiei” de a sanctiona decat ca un instrument real de schimbare. Diferentele tin nu doar de cuantumul sanctiunii, ci si de modul in care acestea sunt aplicate, de frecventa controalelor si de cultura muncii.

In Romania, lipsa controalelor constante si perceptia publica a “impunitatii” scade impactul sanctiunilor. In Polonia, desi cadrul este mai rombust, eficienta este inegala in functie de sctor si regiune.

Concluzie: preventie ramane cheia

In cele din urma, amenzile SSM pot avea efect real doar daca sunt parte dintr-un ecosistem mai larg care include:

educatie constanta pentru angajatori si angajati,
controale eficiente si transparente,
implicarea sindicatelor si a ONG-urilor in semnalarea abaterilor,
si mai ales vointa politica pentru a intari autoritatea institutilor de control.

Fara aceste componente, sanctiunile vor ramane simple formalitati – bifate in rapoarte, dar fara un impact semnificativ asupra sigurantei la locul de munca.

https://ssmatic.ro

Inspectia muncii in Romania vs Italia: cat de eficiente sunt controalele

Posted on July 4, 2025July 4, 2025 by Bianca Stejerean

Cand vine vorba de drepturile angajatilor si respectarea normelor de munca, Inspectia Muncii are un rol esential. Este “politia muncii”, cum i se mai spune neoficial, responsabila sa verifice faca angajatorii respecta legea – de la contracte de munca la conditii de siguranta. Dar cat de eficienta este aceasta institutie in Romania comparativ cu Italia? Raspunsul e unul cu nuante.

Romania: mai multe nereguli, putine resurse

Italia: controale mai dese, dar si mai bine orientate

Ce ar putea invata Romania?

Romania ar putea lua cateva lectii valoroase din modelul Italian:

Folosirea mai strategica a datelor pentru a decide unde sunt cele mai mari riscuri
Imbunatatirea comunicarii cu angajatii. inclusiv prin linii telefonice anonime sau aplicatii mobile.
Mai multa educatie si preventie, nu doar sanctiuni,
Cooperare mai stransa intre institurii, pentru controale comune mai eficiente.

Pana atunci, multe depind de vointa politica, de investitii in personal si de o schimbare de mentalitate – atat la nivelul angajatorilor, cat si a celor care ar trebui sa ii protejeze pe salariati.

https://ssmatic.ro

Work balance in Romania vs Danemarca: SSM inseamna mai mult decat accidente

Posted on July 4, 2025July 4, 2025 by Bianca Stejerean

Cand vorbim despre siguranta si sanatate in munca, multi se gandesc imediat la accidente, echipamente de protectie sau reguli stricte afisate pe peretii fabricilor. Dar in realitate, SSM inseamna mai mult decat atat. Inseamna si prevenirea epuizarii, respectul pentru timpulliber si crearea unui mediu de lucru sanatos – fizic, dar si psihic.

Iar daca privim spre tari ca Danemarca, observam ca SSM este strans legat de un concept tot mai discutat si in Romania: work-life balance.

Romania: in cautarea echilibrului

In Romania, ideea de echilibru intre viata profesionala si cea personala incepere sa prinda contur, dar este inca in faza de dezoltare. Multi angajati lucreaza peste program, fie din cauza culturii organizationale, fie din presiunea de a livra rezultate rapide. Timpul liber este adesea sacrificat pentru termene-limira sau “urgente” care apar frecvent spre finalul zilei de munca.

Desi legislatia romaneasca in domeniul SSM impune reguli clare privind siguranta fizica a angajatilor, partea legata de sanatatea mintala sau echilibrul psiho-emotional este adesea trecuta cu vederea. Burnout-ul nu este recunoscut oficial ca afectiune profesionala, iar sprijinul pentru angajti vine, de cele mai multe ori, doar dupa ce problemele deja au aparut.

Danemarca: un model de echilibru si preventie

In Danemarca, lucrurile stau diferit. Aici, conceptul de SSM include in mod natural si bunastarea mentala, nu doar siguranta fizica. Angajatii sunt incurajati sa isi ia pause, sa lucreze in intervale rezonabile si sa prioritizeze timpul petrecut cu famininla sau in activitati personale, Nu este o rusine sa pleci de la birou la ora 16:00 sau sa spui “nu” unei sarnici suplimentare daca deja ai programul incarcat.

Companiile daneze investesc activ in prevenirea stresului, prin politici flexibile de lucru, programe de consiliere psihologica si o cultura organizationala bazata pe incredere.

Managerii nu doar ca accepta ideea de echilibru, dar o promoveaza deschis. Se intelege ca un angajat echilibrat este mai motivat, mai creativ si, in cele din urma, mai productiv.

Ce putem invata?

Romania poate invata din modelul danez ca SSM nu este doar despre casti de protectie si truse de prin ajutor, ci si despre cum se simt angajatii la locul de munca, cat de respectati se simt si cant de mult timp au pentru viata personala. Fie ca vorbim despre politici HR mai umane, despre programe de sanatate mintala sau despre respectarea orelor de lucru, toate acestea fac parte dintr-un mediu de lucru sanatos si sustenabil.

Este momentul ca in Romania sa nu mai tratam echilibrul dintre munca si viata personala ca pe un “moft”, ci ca pe o componenta esentiala a sanatatii ocupationale. Pentru ca un angajat epuizat nu este doar mai putin productiv – este si mai vulnerabil la accidente, erori si probleme de sanatate pe termen lung.

https://ssmatic.ro

Romania, in topul tarilor europene cu cele mai mari imbunatatiri privind reducerea accidentelor de munca

Posted on July 4, 2025July 4, 2025 by Bianca Stejerean

Romania a facut progrese notabile in domeniul securitatii si sanatatii in munca, iar acest lucru este confirmat de statisticile europene. In ultimul deceniu, tara noastra s-a clasat constant intre primele state membre UE care au inregistrat cele mai mari imbunatatiri in cea ce priveste reducerea accidentelor de munca, in special a celor grave si mortale.

Aceasta evolutie reflecta nu doar eforturile autoritatilor si ale angajatorilor, ci si o schimbare de mentalitate la nivelul intregii societati cu privire la importanta unui mediu de lucru sigur.

Scaderea semnificativa a accidentelor – cifre care vorbesc

Conform datelor publicate de Eurostat si Inspectia Muncii, Romania a inregistrat:

o scadere cu peste 30% a accidentelor de munca raportate intre 2012 si 2022;
o reducere cu aproape 40% a accidentelor mortale in aceeasi perioada;
un trend descendent constant, chiar si in industriile considerate cu risc ridicat, precum constructiile, transporturile sau agricultura.

Aceasta dinamica pozitiva plaseaza Romania printre cele mai eficiente state europene in gestionarea riscurilor profesionale.

Factorii care au contribuit la aceasta imbunatatire

Reducerea accidentelor de munca nu este rezultatul unui singur factor, ci al unui efort coordonat pe mai multe niveluri:

Imbunatatirea legislatiei si a controalelor

Adoptarea si actualizarea cadrului legal, precum si aplicarea ferma a reglementarilor, au contribuit la cresterea responsabilitatil angajatorilor. Inspecia Muncii a intensificat controalele tematice si a aplicat sanctiuni mai eficiente acolo unde a fost cazul.

Digitalizarea si raportarea mai exacta

Implementarea sistemelor informatice pentru raportarea incidentelor de munca a dus la o mai buna monitorizare si preventie. Totodata, angajatorii au fost sprijiniti sa isi automatizeze procesele interne de SSM.

Campanii de educare si formare

Au fost derulate campanii nationale de informare, in parteneriat cu sindicatele si patronatele, pentru a creste gradul de constientizare privind riscurile la locul de munca. De asemenea, instruirea continua a lucratorilor a devenit o practica obisnuita in tot mai multe sectoare.

Exemple pozitive din industrie

Multe companii din Romania, in special cele care activeaza in domeniul constructiilor, energiei si industriei prelucratoare, au implementat sisteme moderne de management al SSM, conforme cu standardele internationale (ISO 45001). De exemplu:

In sectorul auto, fabricile au redus semnificativ accidentele prin automatizare si ergonomie.
In constructii, utilizarea echipamentelor de protectie moderne si instruirea periodica a lucratorilor au dus la scaderea incidentelor.

Romania ca exemplu regional

Chiar daca Romania a facut progerese semnificative, provocarile nu au fost complet eliminate. Mai exista dificultati in:

sectorul agricol, unde o parte a muncii se desfasoara “la negru” si riscurile sunt greu de monitorizat;
microintreprinderi, unde lipsa resurselor financiare limiteaza investitiile in siguranta la locul de munca;
migratia fortei de munca, care aduce o fluctuatie mare in personal si dificultati in asigurarea instruirii corespunzatoare.

Concluzie – O directie corecta, sustinuta prin fapte

Romania a demonstrat ca, printr-o combinatie de legislatie ferma, educatie continua si implicare institutionala, este posibil sa se reduca semnificativ accidentele de munca. Progresele realizate sunt vizibile si recunoscute la nivel european, dar drumul nu se opreste aici.

Pentru ca aceste rezultate sa se mentina si sa se imbunatateasca, este esentiala continuarea investitiilor in preventie, digitalizare si constientizare. Un mediu de munca sigur nu este doar o obligatie legala, ci o dovada de respect fata de viata fiecarui lucrator.

https://ssmatic.ro

Romania – printre primele tari care au transpus directive europene esentiale in SSM

Posted on July 4, 2025July 4, 2025 by Bianca Stejerean

Dupa aderarea la Uniunea Europeana, Romania a avut ca prioritate alinierea legislatiei nationale la normele comunitare, iar securitatea si sanatatea in munca a reprezentat unul dintre domeniile-cheie. Tara noastra s-a remarcat printr-o transpunere rapida si eficienta a directivelor europene, reusind astfel sa creeze un cadru legal solid pentru protectia lucratorilor.

Directiva – cadru 89/391/CEE – fundamentul legislatiei nationale in SSM

Piatra de temelie a reglementarilor europene in domeniul SSM este Directiva-cadru 89/391/CEE, care impune masuri generale pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor. Romania a transpus aceasta directiva prin Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Legea stabileste clar responsabilitatile angajatorilor, inclusiv:

evaluearea riscurilor profesionale
luarea de masuri preventive
instruirea si consultarea lucratorilor
supravegherea starii de sanatate.

Transpunerea directivelor “fiice” – o abordare completa

Pe langa directiva-cadru, Romania a implementat rapid si directivele “fiice”, care acopera domenii specifice precum:

Directiva 89/655/CEE – referitoare la utilizarea echipamentelor de munca,
Directiva 98/24/CE – privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de agenti chimici
Directiva 2003/10/CE – privind expunerea la zgomot
Directiva 2001/45/CE – legata de lucrul la inaltime

Transpunerea acestor reglementari a fost realizata prin hotarari de guvern, ordine de ministru si norme tehnice, contribuind la o abordare integrata a SSM in Romania.

Romania, apreciata pentru conformarea legislativa

Rapoartele Comisiei Europene au ratat ca Romania s-a aflat printre statele membre cu o rata ridicata de conformare legislativa in domeniul SSM, mai ales in perioada post-aderare. Acest lucru s-a datorat colaborarii eficiente intre:

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale,
Inspectia Muncii,
partenerii sociali (sindicate si patronate),
societatea civila.

Provocari in aplicarea practica a legislatiei

Desi transpunerea a fost realizata eficient, implementarea in practica a reglementarilor a intampinat dificultati, in special in sectorul IMM-urilor si in domenii precum constructiile, agricultura sau industria prelucratoare. Lipsa resurselor financiare si a personalului specializat au fost obstacole reale. Cu toate acestea, eforturile constante din partea autoritatilor au dus la:

cresterea numarului de inspectori de munca,
organizarea de campanii de informare si preventie,
instruirea angajatorilor si lucratorilor.

Un viitor mai sigur pentru lucratorii din Romania

Prin transpunerea rapida si corecta de directive europene, Romania a demonstrat ca este angajata intr-un proces real de modernizare a relatiilor de munca. Securitatea si sanatatea in munca nu mai sunt tratate ca o obligatie formala, ci ca o componenta esentiala a unei economii sustenabile si echitabile.

Pe termen lung, investitiile in preventie, educatie si infrastructura vor continua sa reduca riscurile profesionale si sa contribuie la un mediu de lucru sigur si sanatos pentru toti lucratorii din Romania.

https://ssmatic.ro

Modificari legislative recente in domeniul SSM (2024-2025) – Ce trebuie sa stie companiile

Posted on April 28, 2025April 28, 2025 by Bianca Stejerean

SSM-ul reprezinta una dintre cele mai dinamice si reglementate arii ale dreptului muncii, iar companiile trebuie sa ramana la curent cu cele mai recente modificari legislative pentru a evita sanctiunile si, mai ales, pentru a asigura un mediu de lucru sigur pentru angajati.

In perioada 2024-2025. au fost aduse o serie de modificari importante in legislatia SSM din Romania, menite sa alinieze cadrul normativ la directivele europene si la noile realitati ale pietei muncii.

Contectul legislativ european si national

Incepand cu anul 2024, Romania a transpus in legislatia nationala o serie de directive europene privind prevenirea riscurilor de munca, digitalizarea proceselor de raportare in domeniul SSM si protectia lucratorilor expusi la riscuri emergente, cum ar fi stresul profesional sau riscurile cibernetice.

Modificarile au fost implementate prin actualizarea Legii nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca, precum si printr-o serie de hotarari de guvern si ordine ale Ministerului Muncii.

Cele mai importante modificari legislative

Digitalizarea documentatiei SSM

O noutate majora introdusa in 2024 este obligativitatea digitalizarii documentelor SSM. Companiile sunt acum obligate sa pastreze evidentele referitoare la instruirea angajatilor, fisele de evaluare a riscurilor, planurile de prevenire si documentele de control in format electronic, cu posibilitatea de acces in timp real de catre ITM.

Ce inseamna pentru companii

Implementarea unor platforme software confomre;
Instruirea personalului SSM privind utilizarea acestor solutii;
Asigurarea arhivarii digitale conform legislatiei in vigoare.

Actualizarea periodica a evaluarii riscurilor

Legislatia actualizata prevede revizuirea anuala a evaluarii riscurilor profesionale, nu doar in cazul modificarii conditiilor de munca. Astfel, evaluarea devine un proces continuu, care trebuie adaptat chiar si la chimbari tehnologice sau organizationale minore.

Impact:

Necesitatea colaborarii constante cu specialisti SSM;
Cresterea bugetului alocat pentru evaluari externe.

Stresul ocupational devine factor de risc reglementat

Incepand cu 2025, companiile sunt obligate sa includa stresul ocupational si sanatatea mentala in evaluarea riscurilor si in planurile de preventie. Acest aspect este considerat o prioritate in contextul post-pandemic si al cresterii numarului de cazuri de burnout.

Obligatii noi pentru angajatori:

Organizarea de sesiuni de consiliere psihologica sau suport pentru angajati;
Instruiri privind recunoasterea semnelor de stres cronic;
Adaptarea programului de lucru sau flexibilitatea acestuia, daca este cazul.

Extinderea obligatiilor pentru forta de munca remote

Legea SSM a fost completata cu prevederi explicite pentru munca de la distanta. Angajatorii trebuie sa evalueze riscurile la domiciliul angajatului sau in alte locuri in care acesta presteaza activitatea. iar instruirea SSM treubuie sa includa si noile conditii.

Consecinte

Necesitatea unui formular standard de evaluare a riscurilor la distanta;
Asigurarea echipamentelor de lucru adecvate pentru angajati;
Instruiri specifice pentru lucrul cu echipamente electronice in afara sediului.

3. Sanctiuni si controale intensificate

Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) a anuntat pentru 3025 o serie de constroale tematice axate pe noile prevederi. Vor fi vizate in special firmele din domeniile IT, constructii, transporturi si retail – acolo unde riscurile SSM sunt fie mari, fie substantiale.

Amenzile pentru neconformitate pot ajunge pana la 50.000 lei pentru:

Lipsa actualizarii fiselor de instruire;
Nerespectarea cerintelor privind stresul ocupational;
Neasigurarea unui mediu sigur pentru munca remote.

Ce ar trebui sa stie firmele?

Audit intern periodic

Incurajam companiile sa organizeze un audit intern SSM la fiecare 6 luni, pentru a identifica rapid eventualele neconformitati.

Colaborare stransa cu specialistii SSM

Firmele care nu au un specialist intern pot apela la servicii externe de prevenire si protectie autorizate. Este esential ca acesti specialisti sa fie la curent cu toate modificarile legislative.

Formare continua pentru angajati si management

Investitiile in training-uri tematice pe noile aspecte legislative (stres, munca hibrida, digitalizare) pot preveni costuri ulterioare mult mai mari.

Concluzie

Modificarile legislative recente in domeniul SSM marcheaza un pas important spre modernixare si eficientizarea proceselor de protectie a sanatatii angajatilor. Digitalizarea, abordarea riscurilor psihosociale si adaptarea la noile forme de munca sunt provocari reale, dar si oportunitati de a construi o cultura organizationala orientata spre siguranta si preventie.

Pentru a evita sanctiunile si pentru a garanta un mediu de lucru conform standardelor europene, companiile trebuie sa tratateze noile cerinte nu doar ca pe o obligatie, ci ca pe o investitie in capital uman.

https://aplicatiessm.ro

Checklisturi esentiale pentru auditul intern SSM – Personalizate pe industrie

Posted on April 28, 2025April 28, 2025 by Bianca Stejerean

Auditul intern in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca (SSM) este o componenta cruciala a oricarui sistem de management care are ca scop prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. Fiecare industrie are propriile sale riscuri, proceduri si reglementari, asadar un checklist SSM eficient trebuie personalizat in functie de activitate.

1. Checklist intern SSM pentru domeniul constructiilor

Industria constructiilor este una dintre cele mai riscante, iar auditul SSM trebuie sa fie riguros si frecvent

Checklist esential:

Instruirea lucratorilor in domeniul SSM este completa si actualizata
Echipamentele de protectie individuala (EPI) sunt disponibile si utilizate corect
Scariel, schelele si platformele sunt conforme si bine intretinute
Exista planuri de evacuare si proceduri clare in caz de urgenta.
Zona de santier este bine semnalizata si accesul este controlat
Se respecta legisltatia specifica privind lucrul la inaltime
Efectuarea controalelor periodice ale utilajelor si echipamentelor
Manipularea si depozitarea substantelor periculoase este realizata conform normelor

Recomandare: Integrarea codului de conduita in santier si comunicarea clara intre echipele de muncitori, ingineri si responsabili SSM.

2. Checklist interior SSM pentru sectorul IT

Desi perceput ca un domeniu “safe”, IT-ul nu este lipsit de riscuri, mai ales legate de ergonomie, stres ocupational si siguranta cibernetica.

Checklist esential:

Sunt disponibile statii de lucru ergonomice pentru toti angajatii
Se respecta pauzele de lucru si se ofera instruire privind pauzele active
Exista proceduri pentru raportarea problemelor de sanatate generate de efort static (dureri de spate, ochi etc.)
S-au implementat masuri de prevenire a stresului si burnout-ului
Sistemele IT sunt protejate impotriva atacurilor cibernetice care pot afecta continuitatea muncii
Existenta unui plan de evacuare si instruire in caz de incediu in spatiul de birouri.
Ventilatia, iluminatul si conditiile microclimatice sunt conforme.

Recomandare: Adoptarea unui program de wellness digital si instruri regulate privind postura, utilizarea corecta a echipamentelor IT si gestionarea echilibrului munca-viata.

3. Checklist interior SSM pentru domeniul retail

Retailul presupune munca directa cu publicul, manipularea de produse, precum si utilizarea de echipamente (case de marcat. rafturi, lifturi etc)

Checklist esential:

Angajatii au fost instruiti in privinta procedurilor SSM si PSI
Spatiile de lucru si depozitare sunt mentinute, curate si ordonate
Produsele sunt depozitate astfel incat sa nu existe riscuri de cadere
Echipamentele de ridicare (transplate, lifturi) sunt verificate si intretinute periodic
Se monitorizeaza nivelul de oboseala al angajatilor si exista rotatie pe posturi
Existenta marcajelor de siguranta (iesiri de urgenta, stingatoare, planuri de evacuare)
Riscurile biologice (in cazul vanzarii de produse alimentare) sunt gestionate corespunzator

Recomandare: Crearea unui sistem simplu de raportare a incidentekir si a “aproape-accidentelor”, pentru interventie rapida.

4. Checklist interior SSM pentru industria prelucatoare

Aceasta industrie implica activitati fizice intense, utilizarea de masini grele si prezenta substantelor periculoase.

Checklist esential:

Toate masinile sunt echipate cu protectii de siguranta si sunt testate regulat
Operatorii sunt calificati si autorizati pentru echipamentele utilizate
Se respecta normele de protectie impotriva riscurilor chimice, mecanice si electrice
Sistemele de ventilatie si evacuare a fumului sunt functionale
Este implementat un plan de reactie la situatii de urgenta (incendii, scurgeri)
Zonele de circulatie sunt delimitate si semnalizate corespunzator
Se fac analize periodice de risc si actualizari in functie de schimbarile tehnologice

Recomandare: Realizarea de simulari periodice de urgenta si implicarea tuturor angajatilor in excercitii practice.

Concluzie

Auditul intern SSM nu este doar o obligatie legala, ci un pilon esential al unei culturi organizationale responsabile. Personalizarea checklisturilor pe specificul fiecarui industrii aduce beneficii directe: prevenirea accidentelor, reducere costurilor legate de intreruperi si cresterea increderii angajatilor.

https://aplicatiessm.ro

Noile reglementări europene în SSM aplicabile în România (2025)

Posted on April 23, 2025April 23, 2025 by Bianca Stejerean

Anul 2025 aduce un val important de schimbări în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), odată cu transpunerea în legislația națională a unor noi reglementări europene. Aceste modificări au scopul de a alinia practicile naționale la standardele tot mai exigente ale Uniunii Europene privind protecția lucrătorilor, prevenirea riscurilor profesionale și digitalizarea proceselor de SSM.

Ce reglementări europene au fost adoptate și cum se aplică în România?

1. Directiva (UE) 2023/2229 privind riscurile psihosociale la locul de muncă

Această directivă introduce pentru prima dată un cadru juridic clar privind evaluarea și gestionarea riscurilor psihosociale — cum ar fi stresul ocupațional, epuizarea profesională (burnout) sau hărțuirea morală.

Pentru angajatori, asta înseamnă:

Obligația de a evalua riscurile psihosociale în cadrul evaluării generale de risc.
Implementarea unor politici clare anti-hărțuire și anti-discriminare.
Organizarea de sesiuni de instruire și consiliere psihologică pentru angajați.
Crearea unui cadru intern de raportare și intervenție pentru problemele de sănătate mentală la locul de muncă.

2. Actualizarea Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni (Directivele 2004/37/CE și modificările din 2022-2023)

Se extinde lista substanțelor cancerigene interzise sau limitate, inclusiv expunerea la diesel, azbest, formaldehidă și alte substanțe periculoase frecvent întâlnite în industrie.

Implicații pentru angajatori:

Reevaluarea expunerii lucrătorilor la substanțe periculoase.
Implementarea unor măsuri mai stricte de protecție colectivă și individuală.
Monitorizarea periodică a sănătății angajaților expuși.
Revizuirea fișelor de securitate și a procedurilor de lucru cu aceste substanțe.

3. Obligații digitale în SSM – conform strategiei europene „SSM în era digitală”

Uniunea Europeană încurajează statele membre să adopte sisteme digitale pentru gestionarea documentelor, instruirii și raportărilor în SSM.

Ce presupune asta:

Utilizarea platformelor digitale pentru gestionarea fișelor de instruire, semnături electronice, evidențe de risc.
Digitalizarea controalelor și inspecțiilor interne.
Implementarea unor aplicații mobile și sisteme cloud pentru accesul rapid la documentele SSM.
Comunicarea mai eficientă cu ITM și alte autorități.

4. Reglementări pentru lucrul de la distanță și pe platforme digitale

În contextul Directivei privind munca pe platforme și a noilor norme pentru telemuncă, angajatorii trebuie să asigure același nivel de protecție pentru lucrătorii la distanță.

Ce trebuie să facă angajatorii:

Să evalueze riscurile specifice muncii de acasă (postură, echipamente, stres, izolare).
Să asigure instruirea și echipamentele necesare.
Să respecte timpul de odihnă și deconectare („right to disconnect”).
Să stabilească politici clare pentru telemuncă în regulamentul intern.

Ce riscă angajatorii care nu se conformează?

Începând cu 2025, controalele autorităților vor include verificarea conformării cu noile norme europene, iar amenzile vor crește semnificativ în caz de nerespectare. De asemenea, firmele care nu implementează politici adecvate de protecție a sănătății psihice sau nu asigură digitalizarea documentației riscă să piardă contracte publice sau fonduri europene.

Cum se pot pregăti angajatorii din România?

Actualizarea evaluării riscurilor pentru a include riscurile psihosociale și digitale.

Formarea responsabililor SSM în noile reglementări europene.

Implementarea unui sistem digital integrat pentru gestionarea SSM.

Revizuirea contractelor de muncă și a regulamentelor interne.

Consultarea cu specialiști în protecția muncii pentru audit și suport.

Concluzie

Schimbările din 2025 reprezintă o provocare, dar și o oportunitate pentru angajatori. Alinierea la noile cerințe nu este doar o obligație legală, ci și un pas important către un mediu de lucru modern, sigur și responsabil. Angajatorii care se adaptează din timp vor avea un avantaj competitiv clar, atât în fața autorităților, cât și în ochii angajaților.

https://aplicatiessm.ro