bookmark_borderModificari legislative recente in domeniul SSM (2024-2025) – Ce trebuie sa stie companiile

SSM-ul reprezinta una dintre cele mai dinamice si reglementate arii ale dreptului muncii, iar companiile trebuie sa ramana la curent cu cele mai recente modificari legislative pentru a evita sanctiunile si, mai ales, pentru a asigura un mediu de lucru sigur pentru angajati. 

In perioada 2024-2025. au fost aduse o serie de modificari importante in legislatia SSM din Romania, menite sa alinieze cadrul normativ la directivele europene si la noile realitati ale pietei muncii. 

modificari legislative

Contectul legislativ european si national

Incepand cu anul 2024, Romania a transpus in legislatia nationala o serie de directive europene privind prevenirea riscurilor de munca, digitalizarea proceselor de raportare in domeniul SSM si protectia lucratorilor expusi la riscuri emergente, cum ar fi stresul profesional sau riscurile cibernetice. 

Modificarile au fost implementate prin actualizarea Legii nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca, precum si printr-o serie de hotarari de guvern si ordine ale Ministerului Muncii. 

Cele mai importante modificari legislative

Digitalizarea documentatiei SSM

O noutate majora introdusa in 2024 este obligativitatea digitalizarii documentelor SSM. Companiile sunt acum obligate sa pastreze evidentele referitoare la instruirea angajatilor, fisele de evaluare a riscurilor, planurile de prevenire si documentele de control in format electronic, cu posibilitatea de acces in timp real de catre ITM. 

Ce inseamna pentru companii

modificari legislative
  • Implementarea unor platforme software confomre;
  • Instruirea personalului SSM privind utilizarea acestor solutii;
  • Asigurarea arhivarii digitale conform legislatiei in vigoare. 

Actualizarea periodica a evaluarii riscurilor

Legislatia actualizata prevede revizuirea anuala a evaluarii riscurilor profesionale, nu doar in cazul modificarii conditiilor de munca. Astfel, evaluarea devine un proces continuu, care trebuie adaptat chiar si la chimbari tehnologice sau organizationale minore. 

Impact:

  • Necesitatea colaborarii constante cu specialisti SSM;
  • Cresterea bugetului alocat pentru evaluari externe.

Stresul ocupational devine factor de risc reglementat

Incepand cu 2025, companiile sunt obligate sa includa stresul ocupational si sanatatea mentala in evaluarea riscurilor si in planurile de preventie. Acest aspect este considerat o prioritate in contextul post-pandemic si al cresterii numarului de cazuri de burnout. 

Obligatii noi pentru angajatori:

modificari legislative
  • Organizarea de sesiuni de consiliere psihologica sau suport pentru angajati;
  • Instruiri privind recunoasterea semnelor de stres cronic;
  • Adaptarea programului de lucru sau flexibilitatea acestuia, daca este cazul.

Extinderea obligatiilor pentru forta de munca remote

Legea SSM a fost completata cu prevederi explicite pentru munca de la distanta. Angajatorii trebuie sa evalueze riscurile la domiciliul angajatului sau in alte locuri in care acesta presteaza activitatea. iar instruirea SSM treubuie sa includa si noile conditii. 

Consecinte

  • Necesitatea unui formular standard de evaluare a riscurilor la distanta;
  • Asigurarea echipamentelor de lucru adecvate pentru angajati;
  • Instruiri specifice pentru lucrul cu echipamente electronice in afara sediului. 

3. Sanctiuni si controale intensificate

Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM)  a anuntat pentru 3025 o serie de constroale tematice axate pe noile prevederi. Vor fi vizate in special firmele din domeniile IT, constructii, transporturi si retail – acolo unde riscurile SSM sunt fie mari, fie substantiale. 

Amenzile pentru neconformitate pot ajunge pana la 50.000 lei pentru:

  • Lipsa actualizarii fiselor de instruire;
  • Nerespectarea cerintelor privind stresul ocupational;
  • Neasigurarea unui mediu sigur pentru munca remote. 

Ce ar trebui sa stie firmele?

  1. Audit intern periodic

Incurajam companiile sa organizeze un audit intern SSM la fiecare 6 luni, pentru a identifica rapid eventualele neconformitati. 

  1. Colaborare stransa cu specialistii SSM

Firmele care nu au un specialist intern pot apela la servicii externe de prevenire si protectie autorizate. Este esential ca acesti specialisti sa fie la curent cu toate modificarile legislative. 

  1. Formare continua pentru angajati si management

Investitiile in training-uri tematice pe noile aspecte legislative (stres, munca hibrida, digitalizare) pot preveni costuri ulterioare mult mai mari. 

Concluzie

Modificarile legislative recente in domeniul SSM marcheaza un pas important spre modernixare si eficientizarea proceselor de protectie a sanatatii angajatilor. Digitalizarea, abordarea riscurilor psihosociale si adaptarea la noile forme de munca sunt provocari reale, dar si oportunitati de a construi o cultura organizationala orientata spre siguranta si preventie. 

Pentru a evita sanctiunile si pentru a garanta un mediu de lucru conform standardelor europene, companiile trebuie sa tratateze noile cerinte nu doar ca pe o obligatie, ci ca pe o investitie in capital uman. 

https://aplicatiessm.ro

bookmark_borderChecklisturi esentiale pentru auditul intern SSM – Personalizate pe industrie

Auditul intern in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca (SSM) este o componenta cruciala a oricarui sistem de management care are ca scop prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. Fiecare industrie are propriile sale riscuri, proceduri si reglementari, asadar un checklist SSM eficient trebuie personalizat in functie de activitate.

1. Checklist intern SSM pentru domeniul constructiilor

Industria constructiilor este una dintre cele mai riscante, iar auditul SSM trebuie sa fie riguros si frecvent

auditul intern

Checklist esential: 

  • bifatăInstruirea lucratorilor in domeniul SSM este completa si actualizata
  • bifatăEchipamentele de protectie individuala (EPI) sunt disponibile si utilizate corect
  • bifatăScariel, schelele si platformele sunt conforme si bine intretinute
  • bifatăExista planuri de evacuare si proceduri clare in caz de urgenta.
  • bifatăZona de santier este bine semnalizata si accesul este controlat
  • bifatăSe respecta legisltatia specifica privind lucrul la inaltime
  • bifatăEfectuarea controalelor periodice ale utilajelor si echipamentelor
  • bifatăManipularea si depozitarea substantelor periculoase este realizata conform normelor

Recomandare: Integrarea codului de conduita in santier si comunicarea clara intre echipele de muncitori, ingineri si responsabili SSM.

2. Checklist interior SSM pentru sectorul IT

Desi perceput ca un domeniu “safe”, IT-ul nu este lipsit de riscuri, mai ales legate de ergonomie, stres ocupational si siguranta cibernetica. 

auditul intern

Checklist esential: 

  • bifatăSunt disponibile statii de lucru ergonomice pentru toti angajatii
  • bifatăSe respecta pauzele de lucru si se ofera instruire privind pauzele active
  • bifatăExista proceduri pentru raportarea problemelor de sanatate generate de efort static (dureri de spate, ochi etc.)
  • bifatăS-au implementat masuri de prevenire a stresului si burnout-ului
  • bifatăSistemele IT sunt protejate impotriva atacurilor cibernetice care pot afecta continuitatea muncii
  • bifatăExistenta unui plan de evacuare si instruire in caz de incediu in spatiul de birouri.
  • bifatăVentilatia, iluminatul si conditiile microclimatice sunt conforme. 

Recomandare: Adoptarea unui program de wellness digital si instruri regulate privind postura, utilizarea corecta a echipamentelor IT si gestionarea echilibrului munca-viata. 

3. Checklist interior SSM pentru domeniul retail

Retailul presupune munca directa cu publicul, manipularea de produse, precum si utilizarea de echipamente (case de marcat. rafturi, lifturi etc)

auditul intern

Checklist esential:

  • bifatăAngajatii au fost instruiti in privinta procedurilor SSM si PSI
  • bifatăSpatiile de lucru si depozitare sunt mentinute, curate si ordonate
  • bifatăProdusele sunt depozitate astfel incat sa nu existe riscuri de cadere
  • bifatăEchipamentele de ridicare (transplate, lifturi) sunt verificate si intretinute periodic
  • bifatăSe monitorizeaza nivelul de oboseala al angajatilor si exista rotatie pe posturi
  • bifatăExistenta marcajelor de siguranta (iesiri de urgenta, stingatoare, planuri de evacuare)
  • bifatăRiscurile biologice (in cazul vanzarii de produse alimentare) sunt gestionate corespunzator

Recomandare: Crearea unui sistem simplu de raportare a incidentekir si a “aproape-accidentelor”, pentru interventie rapida. 

4. Checklist interior SSM pentru industria prelucatoare

Aceasta industrie implica activitati fizice intense, utilizarea de masini grele si prezenta substantelor periculoase. 

auditul intern

Checklist esential:

  • bifatăToate masinile sunt echipate cu protectii de siguranta si sunt testate regulat
  • bifatăOperatorii sunt calificati si autorizati pentru echipamentele utilizate
  • bifatăSe respecta normele de protectie impotriva riscurilor chimice, mecanice si electrice
  • bifatăSistemele de ventilatie si evacuare a fumului sunt functionale
  • bifatăEste implementat un plan de reactie la situatii de urgenta (incendii, scurgeri)
  • bifatăZonele de circulatie sunt delimitate si semnalizate corespunzator
  • bifatăSe fac analize periodice de risc si actualizari in functie de schimbarile tehnologice

Recomandare: Realizarea de simulari periodice de urgenta si implicarea tuturor angajatilor in excercitii practice. 

Concluzie

Auditul intern SSM nu este doar o obligatie legala, ci un pilon esential al unei culturi organizationale responsabile. Personalizarea checklisturilor pe specificul fiecarui industrii aduce beneficii directe: prevenirea accidentelor, reducere costurilor legate de intreruperi si cresterea increderii angajatilor. 

https://aplicatiessm.ro

bookmark_borderNoile reglementări europene în SSM aplicabile în România (2025)

Anul 2025 aduce un val important de schimbări în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), odată cu transpunerea în legislația națională a unor noi reglementări europene. Aceste modificări au scopul de a alinia practicile naționale la standardele tot mai exigente ale Uniunii Europene privind protecția lucrătorilor, prevenirea riscurilor profesionale și digitalizarea proceselor de SSM.

reglementări europene în SSM

Ce reglementări europene au fost adoptate și cum se aplică în România?

1. Directiva (UE) 2023/2229 privind riscurile psihosociale la locul de muncă

Această directivă introduce pentru prima dată un cadru juridic clar privind evaluarea și gestionarea riscurilor psihosociale — cum ar fi stresul ocupațional, epuizarea profesională (burnout) sau hărțuirea morală.

Pentru angajatori, asta înseamnă:

  • Obligația de a evalua riscurile psihosociale în cadrul evaluării generale de risc.
  • Implementarea unor politici clare anti-hărțuire și anti-discriminare.
  • Organizarea de sesiuni de instruire și consiliere psihologică pentru angajați.
  • Crearea unui cadru intern de raportare și intervenție pentru problemele de sănătate mentală la locul de muncă.

2. Actualizarea Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni (Directivele 2004/37/CE și modificările din 2022-2023)

Se extinde lista substanțelor cancerigene interzise sau limitate, inclusiv expunerea la diesel, azbest, formaldehidă și alte substanțe periculoase frecvent întâlnite în industrie.

Implicații pentru angajatori:

  • Reevaluarea expunerii lucrătorilor la substanțe periculoase.
  • Implementarea unor măsuri mai stricte de protecție colectivă și individuală.
  • Monitorizarea periodică a sănătății angajaților expuși.
  • Revizuirea fișelor de securitate și a procedurilor de lucru cu aceste substanțe.

3. Obligații digitale în SSM – conform strategiei europene „SSM în era digitală”

Uniunea Europeană încurajează statele membre să adopte sisteme digitale pentru gestionarea documentelor, instruirii și raportărilor în SSM.

Ce presupune asta:

  • Utilizarea platformelor digitale pentru gestionarea fișelor de instruire, semnături electronice, evidențe de risc.
  • Digitalizarea controalelor și inspecțiilor interne.
  • Implementarea unor aplicații mobile și sisteme cloud pentru accesul rapid la documentele SSM.
  • Comunicarea mai eficientă cu ITM și alte autorități.

4. Reglementări pentru lucrul de la distanță și pe platforme digitale

În contextul Directivei privind munca pe platforme și a noilor norme pentru telemuncă, angajatorii trebuie să asigure același nivel de protecție pentru lucrătorii la distanță.

Ce trebuie să facă angajatorii:

  • Să evalueze riscurile specifice muncii de acasă (postură, echipamente, stres, izolare).
  • Să asigure instruirea și echipamentele necesare.
  • Să respecte timpul de odihnă și deconectare („right to disconnect”).
  • Să stabilească politici clare pentru telemuncă în regulamentul intern.

Ce riscă angajatorii care nu se conformează?

reglementări europene în SSM

Începând cu 2025, controalele autorităților vor include verificarea conformării cu noile norme europene, iar amenzile vor crește semnificativ în caz de nerespectare. De asemenea, firmele care nu implementează politici adecvate de protecție a sănătății psihice sau nu asigură digitalizarea documentației riscă să piardă contracte publice sau fonduri europene.

Cum se pot pregăti angajatorii din România?

Actualizarea evaluării riscurilor pentru a include riscurile psihosociale și digitale.

Formarea responsabililor SSM în noile reglementări europene.

Implementarea unui sistem digital integrat pentru gestionarea SSM.

Revizuirea contractelor de muncă și a regulamentelor interne.

Consultarea cu specialiști în protecția muncii pentru audit și suport.

Concluzie

Schimbările din 2025 reprezintă o provocare, dar și o oportunitate pentru angajatori. Alinierea la noile cerințe nu este doar o obligație legală, ci și un pas important către un mediu de lucru modern, sigur și responsabil. Angajatorii care se adaptează din timp vor avea un avantaj competitiv clar, atât în fața autorităților, cât și în ochii angajaților.

https://aplicatiessm.ro

bookmark_borderAuditul de SSM in 2025 – digitalizare si trasabilitate

Transformările legislative și tehnologice din ultimii ani au schimbat radical modul în care angajatorii abordează securitatea și sănătatea în muncă (SSM). În 2025, auditul de SSM nu mai înseamnă doar verificarea fișelor de instruire și a evaluărilor de risc pe hârtie. Vorbim despre un sistem complex, în care digitalizarea și trasabilitatea devin esențiale pentru a demonstra conformitatea și pentru a preveni sancțiuni.

Ce înseamnă un audit SSM în 2025?

Auditul de SSM reprezintă procesul prin care se verifică respectarea cerințelor legale în materie de protecția muncii, cu accent pe identificarea riscurilor, evaluarea controalelor implementate și recomandarea de măsuri de îmbunătățire.

În 2025, auditul SSM se caracterizează prin:

  • Documente în format digital, centralizate și accesibile în cloud.
  • Trasabilitate completă a activităților de instruire, verificare, revizuire și semnare.
  • Utilizarea de aplicații SSM care generează rapoarte automatizate și notificări.
  • Posibilitatea de auditare de la distanță de către autorități sau consultanți externi.

De ce este necesară digitalizarea auditului SSM?

✅ Conformitate cu noile cerințe europene

UE impune statelor membre să își digitalizeze procesele administrative, inclusiv în domeniul SSM. România a început deja acest proces, iar în 2025 controalele ITM includ frecvent verificări asupra modului în care angajatorii gestionează documentele digital.

✅ Trasabilitate și responsabilitate

Prin digitalizare, fiecare acțiune are un „timestamp” și un responsabil clar. Astfel:

  • Instruirea angajaților este înregistrată cu semnătură electronică.
  • Reviziile fișelor de risc pot fi urmărite în timp real.
  • Se poate dovedi oricând cine, când și cum a aplicat o măsură SSM.

✅ Eficiență operațională

Sistemele digitale reduc timpul petrecut pentru completarea și căutarea documentelor. Auditul devine un proces predictiv, nu reactiv – bazat pe alerte automate, rapoarte și istoricul incidentelor.

Ce presupune trasabilitatea în auditul SSM?

Trasabilitatea înseamnă capacitatea de a urmări fiecare acțiune și document în cadrul sistemului SSM, de la inițiere până la implementare și evaluare.

Exemple concrete:

  • Înregistrarea automată a instruirilor SSM, cu semnătură digitală.
  • Salvarea versiunilor anterioare ale evaluărilor de risc și planurilor de prevenire.
  • Jurnale de audit care indică modificările făcute în sistem și de către cine.
  • Monitorizarea activității echipamentelor de protecție – cine le-a distribuit, cui, când, în ce scop.

Elemente esențiale într-un audit digitalizat în 2025

ElementRol în audit
Platformă SSM digitalăCentralizează toate datele și documentele
Semnătură electronicăAsigură validitatea documentelor și instruirilor
Rapoarte automatePermit evaluarea rapidă a conformității
Back-up & arhivare cloudAsigură păstrarea datelor pe termen lung
Acces rol-based (RBAC)Asigură controlul și trasabilitatea acțiunilor
Notificări & alertePrevăd neconformități înainte de a deveni riscuri reale

Cum se pregătește o companie pentru auditul digitalizat?

  1. Digitalizarea documentelor
    Transformarea în format electronic a fișelor de instruire, evaluărilor de risc, rapoartelor de incidente etc.
  2. Implementarea unei aplicații de management SSM
    Există platforme românești și europene care gestionează complet procesul SSM (documente, instruiri, echipamente, fișe, audituri etc.).
  3. Formarea responsabililor SSM în utilizarea sistemului
    Nu este suficient să ai tehnologie – e important ca echipa de SSM și HR să știe să o folosească eficient.
  4. Simularea unui audit intern digitalizat
    O simulare ajută la identificarea neconformităților și pregătirea pentru un control oficial.

Ce urmăresc inspectorii în 2025?

Pe lângă verificările clasice (instruiri, fișe, evaluări de risc), inspectorii ITM se uită și la:

  • Modul de păstrare și accesare a documentelor digitale.
  • Trasabilitatea măsurilor de remediere după incidente.
  • Dovezile electronice de instruire și semnare.
  • Sistemele de alertare automată și control al termenelor.

Beneficiile unui audit digitalizat

✔️ Reducerea riscurilor de neconformitate
✔️ Eficiență crescută în gestionarea documentației
✔️ Imagine pozitivă în fața autorităților și partenerilor
✔️ Ușurință în monitorizarea și prevenirea incidentelor
✔️ Posibilitatea de audit la distanță – fără întreruperea activității

Concluzie

Auditul de SSM în 2025 nu mai este un simplu checklist pe hârtie. Este un proces integrat, automatizat, cu accent pe trasabilitate, conformitate și digitalizare. Angajatorii care se adaptează acestor cerințe nu doar că evită sancțiuni, ci demonstrează și un angajament real pentru siguranța și sănătatea angajaților.

https://aplicatiessm.ro

bookmark_borderSSM in constructii – 2025: Digitalizarea inspectiilor si monitorizarii riscurilor

Domeniul constructiilor a fost intotdeauna unul dintre cele mai expuse la riscuri in ceea ce priveste sanatatea si securitatea in munca (SSM). Cu un numar mare de accidente, conditii de munca adesea periculoase si o varietate larga de echipamente si materiale utilizate, nevoia de reglementari stricte si controale eficiente este critica. In 2025, odata cu avansul tehnologic accelerat, Romania face pasi importanti spre digitalizarea proceselor de inspectie si monitorizare a riscurilor in SSM, in special in constructii.

 

De ce este necesara digitalizarea in SSM?

Constructiile implica un numar mare de lucratori temporari, echipe mixte, subcontractori si lucrari desfasurate in conditii climatice si de mediu diverse. In acest context, metodele clasice de monitorizare – cu hartii, formulare si inspectii sporadice – devin tot mai ineficiente si depasite. Digitalizarea nu doar ca eficientizeaza procesele, dar creste si transparenta, responsabilitatea si viteza de reactie in caz de risc.

 Noutatile anului 2025 pentru SSM in constructii

 1. Platforme digitale pentru inspectii automate

Incepand cu 2025, toate firmele de constructii cu peste 50 de angajati sunt obligate sa utilizeze platforme digitale de management SSM, acreditate de Inspectia Muncii. Aceste platforme permit:

– Programarea automata a inspectiilor SSM

– Generarea rapoartelor electronice in timp real

– Alerte pentru expirarea avizelor, instruirilor sau verificarilor echipamentelor

– Arhivarea digitala a fiselor de protectie, permiselor de lucru la inaltime etc.

Printre cele mai utilizate solutii in Romania se numara SSM Control Pro, WorkSafe360 si BuildGuard – aplicatii mobile si web compatibile cu tablete si smartphone-uri, utilizate direct pe santiere.

 2. Monitorizarea in timp real a riscurilor cu senzori IoT

Un mare salt tehnologic in 2025 este adoptarea pe scara larga a dispozitivelor IoT (Internet of Things) pentru monitorizarea conditiilor de lucru. Acestea includ:

– Senzori de praf, gaze toxice sau temperatura ridicata

– Bratari purtate de angajati, care detecteaza caderi sau opriri bruste ale miscarii

– Dispozitive montate pe echipamente grele (macarale, buldozere) pentru prevenirea coliziunilor

Datele colectate sunt transmise in timp real catre o platforma centralizata, unde specialistii in SSM pot interveni rapid in caz de pericol.

 3. Drona-inspectii si realitate augmentata (AR)

Inspectiile in zone greu accesibile – acoperisuri, fatade inalte, santiere mari – sunt acum efectuate cu ajutorul dronelor dotate cu camere termice si 4K. Acestea ofera:

– Evaluari detaliate fara risc pentru inspectori

– Detectarea rapida a fisurilor structurale sau a montajelor incorecte

– Integrarea cu harti interactive si modele 3D ale constructiei

In plus, realitatea augmentata este folosita in instruirea lucratorilor, simuland scenarii de risc direct pe ochelari smart sau tablete.

 4. Inteligenta artificiala pentru analiza riscurilor

In 2025, aplicatiile de inteligenta artificiala (AI) sunt implementate pentru a prezice riscurile in functie de istoricul accidentelor, tipul de lucrare si conditiile meteo. Prin analizarea automata a datelor din santiere, AI poate:

– Repartiza lucratorii in functie de nivelul de risc

– Recomanda echipamente de protectie personalizate

– Semnala zonele de risc ridicat dintr-un santier in mod proactiv

Reglementari noi si responsabilitati legale

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale a actualizat legislatia SSM in constructii, introducand urmatoarele obligatii in 2025:

– Digitalizarea fiselor de instruire – Toate instruirile SSM trebuie arhivate electronic si semnate digital.

– Rapoarte lunare online catre ITM (Inspectia Teritoriala de Munca), cu date despre incidente, instruiri, echipamente verificate.

– Responsabilul SSM digital – Firmele trebuie sa aiba cel putin un specialist SSM cu competente in utilizarea noilor tehnologii.

 Provocari si adaptare pentru SSM in constructii

Desi digitalizarea aduce multe beneficii, exista si provocari:

– Costurile initiale pentru echipamente, platforme si instruire pot fi semnificative.

– Rezistenta la schimbare din partea unor angajati mai putin familiarizati cu tehnologia.

– Lipsa specialistilor IT integrati in echipele de SSM, ceea ce incetineste tranzitia in unele companii.

Pentru a sprijini tranzitia, guvernul ofera in 2025 subventii si cursuri gratuite pentru IMM-uri din constructii, cu focus pe digitalizarea SSM si managementul riscurilor.

 Concluzie

SSM in constructii nu mai inseamna doar semnaturi pe fise si inspectii ocazionale. In 2025, siguranta in munca este inteligenta, conectata si predictiva. Prin digitalizarea proceselor, automatizarea controalelor si folosirea tehnologiei de ultima generatie, riscurile pot fi reduse semnificativ, iar accidentele – prevenite, nu doar raportate.

Pentru companiile din constructii, adaptarea la noile standarde SSM nu este doar o obligatie legala, ci o investitie in viitorul angajatilor si in reputatia firmei. Viitorul constructiilor este sigur, digital si bine monitorizat.

https://aplicatiessm.ro

bookmark_borderScreening-uri medicale obligatorii in 2025: ce sa schimbat?

Intr-o societate in care preventia devine tot mai importanta, anul 2025 vine cu schimbari semnificative in ceea ce priveste screening-urile medicale obligatorii. Autoritatile din domeniul sanatatii publice din Romania, in conformitate cu directivele europene si recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), au actualizat lista investigatiilor medicale preventive obligatorii. Scopul este depistarea timpurie a bolilor cronice, reducerea mortalitatii evitabile si eficientizarea sistemului de sanatate. 

screening-uri medicale

Ce inseamna screening-uri medicale?

Screening-ul medical reprezinta un ansamblu de teste si investigatii realizate periodic, in lipsa simptomelor, pentru depistarea precoce a unor afectiuni grave, cum ar fi cancerul, diabetul, bolile cardiovasculare sau cele infectioase. Aceste investigatii pot salva vieti prin diagnosticarea bolilor intr-un stadiu incipient, cand tratamentul este mult mai eficient. 

Principalele noutati in 2025

Extinderea varstei de eligibilitate

screening-uri medicale

Una dintre cele mai importante modificari aduse in 2025 este largirea grupelor de varsta eligibile pentru screening-uri gratuite. De exemplu:

  • Screening-ul pentru cancerul de col uterin (testul de Babes-Papanicolau si HPV) se recomanda acum intre 21 si 65 de ani, fata de limita superioara anterioara de 61 de ani. 
  • Mamografiile sunt obligatorii pentru femeile cu varsta cuprinsa intre 45 si 74 de ani, o extindere de 5 ani fata de perioada anterioara. 
  • Screening-ul pentru cancerul colorectal incepe de la 40 de ani, nu de la 50, reflectand o preocupare pentru cresterea cazurilor in randul persoanelor mai tinere. 

Screening pentru sanatatea mintala

In premiera, Ministerul Sanatatii introduce un screening standarlizat pentru tulburarile de sanatate mintala, in special depresia si anxietatea. Aceasta se aplica incepand cu adolescentii de peste 14 ani si va fi realizat printr-un chestionar validat international, completat anual in cadrul consultului de rutina. 

Testari pentru boli metabolice si cardiovasculare

A fost extins pachetul de analize pentru depistarea precoce a sindromului metabolic:

  • Glicemie, hemoglobina glicozilata (HbA1c)
  • Colesterol total si fractiuni (HDL, LDL)
  • Trigliceride
  • Tensiune arteriala si IMC

Toti cetatenii cu varsta peste 35 de ani vor beneficia gratuit de aceste analize o data la 2 ani, in cadrul programului de screening national.

Screening neonatal extins

Programul national de screening neonatal a fost actualizat pentru a include noi afectiuni genetice si metabolice rare. Nou-nascutii vor fi testati acum pentru peste 30 de boli, fata de 17 in anii anteriori, incluzand fibroza chistica, imunodeficiente primare si anumite tulburari neuromusculare. 

Digitalizarea si urmarirea automata a invitatiilor de screening

Pentru a creste rata de participare, 2025 marcheaza si lansarea platformei digitale “Screening RO”, care va notifica persoanele eligibile pentru screening, va permite programari online si va pastra istoricul testelor efectuate. In plus, medicii de familie vor primi alerte in timp real despre pacientii care nu au participat la constroalele periodice. 

Cine suporta costurile?

Toate screening-urile mentionate mai sus sunt acoperite integral de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), cu conditia ca persoanele sa fie asigurate si sa se prezinte in centre medicale autorizate. In plus, guvernul a alocat fonduri europene suplimentare pentru implementarea noilor programe, in special in zonele rurale si defavorizate. 

De ce este important sa participi la screening-uri medicale?

Chiar daca te simti bine, anumite boli pot evolua in tacere. Participarea la programele de screening:

  • Poate salva viata ta sau a celor dragi
  • Permite tratarea bolilor in stadii precoce
  • Contribuie la reducerea cheltuielilor din sistemul de sanatate
  • Asigura un stil de viata mai sanatos pe termen lung

Concluzie

Schimbarile din 2025 in privinta screening-urilor medicale reflecta o viziune moderna asupra medicinei preventive. O societate sanatoasa este una in care bolile sunt prevenite, nu doar tratate. Este esential ca fiecare dintre noi sa constientizeze importanta acestor controale periodice si sa colaboreze activ cu medicul de familie pentru a beneficia de toate aceste servicii gratuite. 

https://aplicatiessm.ro